MITROPOLITUL DOSOFTEI al Moldovei (1671-1686)

 MITROPOLITUL DOSOFTEI al Moldovei (1671-1686)

  Învață la Iași și în Polonia;

  călugăr la Probota (1649) – când traduce (pentru prima oară în românește) „Istoriile lui Herodot”;

  episcop la Huși (1658);

  episcop la Roman (1660) – când a revizuit traducerea „Vechiului Testament” făcută de Nicolae Milescu la Constantinopol, și care se va tipări apoi în „Biblia” de la București, din 1688;

 mitropolit al Moldovei (1671) –pastoreste in vremuri grele pentru tara.

Lucrări ale lui Dosoftei:

 1648-1649 “Istoriile lui Herodot” – romana;

 1673 - “PSALTIREA IN VERSURI”  (a lucrat vreme de 5 ani) tiparita la manastirea Uniev, pentru ca vechea tiparnita a lui Vasile Lupu si mitr. Varlaam, se distrusese; (peste 8600 de versuri), unii dintre psalmii versificați intrând cu timpul în cântecele de stea și în colinde.

Mitr. Dosoftei începe tipărirea principalelor cărți de slujbă în românește, el fiind primul ierarh din Moldova care începe munca grea de pătrundere a limbii românești în biserică, în locul celei slavone.

Mitr. Dosoftei – primul care a diversificat „Psaltiri” in cadrul Bisericii Ortodoxe, intr-o limba nationala.

  „Acatistul Născătoarei de Dumnezeu” (Uniev, 1673);

  în 1679 încearcă să refacă la Iași vechea tipografie a lui Vasile Lupu și tipărește „Dumnezeiasca Liturghie în românește” (a doua traducere după Coresi și prima traducere a Sfintei Liturghii făcută de un ierarh).  

  în 1680 tipărește o „Psaltire” de-nțeles, în slavonește și românește; nefiind mulțumit cu aspectul grafic, cere sprijin lui Nicolae Milescu, aflat în Rusia, și patriarhului Ioachim al Moscovei, pentru înființarea unei noi tipografii; patriarhul îi trimite o tiparniță completă, pe care Dosoftei a instalat-o la biserica Sf.Nicolae domnesc din Iași.

  În 1681 tipărește un „Molitvelnic  de-nțeles” - romana;

 în 1683 o nouă ediție din „Sfânta Liturghie și Paremiile preste an”, toate în românește. În Molitvelnic și în Paremii a mai adăugat și o lucrare istorică proprie, și anume un Poem în 136 de versuri despre domnii Țării Moldovei, de la Dragoș Vodă și până la Duca Vodă, care domnea atunci.

  Între 1682-1686 traduce și prelucrează din grecește și slavonește „Viața și petrecerea sfinților”, în 4 volume, la care a lucrat 25 de ani, după cum spune în prefață.

Activitatea literară în Polonia:

Þ     În 1686, regele Poloniei, Jan Sobieski, pornind război împotriva turcilor, intră în Moldova încercând să convingă de partea sa pe domnitorul Constantin Cantemir, care refuză; la plecare, ia în Polonia ca ostatic pe mitropolitul Dosoftei, care pleacă însoțit de moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava și documentele moșiilor Mitropoliei.

Þ      În timpul exilului întocmește o nouă versiune a Poemului despre domnii Moldovei, continuând lista lor până la Constantin Cantemir;

Þ     traduce din prologul dramei “Erofili” 154 de versuri din grecește în românește, aceasta fiind prima încercare de traducere în limba română a unei opere din dramaturgia universală; la rugămintea mitropolitului Kievului și a patriarhului Moscovei, traduce din greacă în slavo-rusă o seamă de lucrări pentru lămurirea unor probleme teologice controversate (Tâlcuirea Sf.Liturghii a Sf. Gherman al Constantinopolului, Epistolele Sf. Ignatie Teoforul al Antiohiei, Constituțiile Sf. Apostoli, Dialog împotriva ereziilor și despre credința noastră, a lui Simeon al Tesalonicului, Mărgăritare din cuvântările Sfinților Părinți, dintre care 34 - din 40 - aparțineau Sf.Ioan Gură de Aur, etc.);

Þ     începe să traducă în românește Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin.

Moare în 13 dec.1693, la aproape 70 de ani. Este canonizat în 2005, fiind prăznuit pe 13 decembrie.