PERSOANA MANTUITORULUI IISUS HRISTOS DUPA PROFETIILE MESIANICE

   PERSOANA MANTUITORULUI IISUS HRISTOS DUPA PROFETIILE MESIANICE

A. Profeții mesianice în Pentateuh:

1) Întâia veste bună: Vrăjmășie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; Acela îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul Lui (Facere 3: 15).

2) Binecuvântarea lui Noe: A zis: Blestemat să fie Canaan! Robul robilor să fie fraţilor săi! Apoi a zis: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Sem; iar Canaan să-i fie rob! Să înmulţească Dumnezeu pe Iafet şi să se sălăşluiască acesta în corturile lui Sem, iar Canaan să-i fie slugă (Facere 9)

3) Făgăduințele făcute patriarhilor:

a) lui Avraam:

1) – prima făgăduință e făcută de Dumnezeu lui Avraam atunci când îl cheamă din localitatea Haran: După aceea a zis Domnul către Avram: Ieşi din pământul tău, din neamul tău şi din casa tatălui tău şi vino în pământul pe care ţi-l voi arăta Eu. Şi Eu voi ridica din tine un popor mare, te voi binecuvânta, voi mări numele tău şi vei fi izvor de binecuvântare. Binecuvânta-voi pe cei ce te vor binecuvânta,iar pe cei ce te vor blestema îi voi blestema; şi se vor binecuvânta întru tine toate neamurile pământului (Facere 12: 1-3);

2) – a doua făgăduință e făcută de Dumnezeu lui Avraam după teofania de la stejarul Mamvri, atunci când Dumnezeu se hotărăște să nu ascundă de Avraam ceea ce urma să facă în Sodoma și Gomora (Facere 18: 18);

3) urmașul celebru: – a treia făgăduință e făcută de Dumnezeu lui Avraam încercării credinței sale de a jertfi pe Isaac pe muntele Moria: ...(de vreme ce ai făcut aceasta şi n-ai cruţat nici pe singurul tău fiu, pentru Mine), de aceea te voi binecuvânta cu binecuvântarea Mea şi voi înmulţi foarte neamul tău, ca să fie ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării şi va stăpâni neamul tău cetăţile duşmanilor săi; și se vor binecuvânta prin neamul tău toate popoarele pământului, pentru că ai ascultat glasul Meu (Facere 22: 17, 18);

b) lui Isaac:

4) – a patra făgăduință e făcută de Dumnezeu lui Isaac atunci când îi spune să nu se ducă în Egipt din cauza foametei ivită în Canaan, ci să locuiască în Gherara, la Abimelec, regele filistenilor; dacă Îl va asculta, Dumnezeu îl va binecuvânta și va împlini făgăduința făcută lui Avraam, tatăl său (Facere 26: 4); c) lui Iacov:

5) – a cincea făgăduință e făcută de Dumnezeu lui Iacov la Betel, atunci când Iacov, de frica fratelui său Esau, fuge în Mesopotamia; pe drum, într-o noapte, visează o scară ce leagă pământul de cer, iar Dumnezeu, arătându-i-se în capul scării, îi promite că pământul pe care doarme i-l va da lui și urmașilor săi: Urmaşii tăi vor fi mulţi ca pulberea pământului şi tu te vei întinde la apus şi la răsărit, la miazănoapte şi la miazăzi, şi se vor binecuvânta întru tine şi întru urmaşii tăi toate neamurile pământului (Facere 28: 14);

6) – întorcându-se din Mesopotamia cu soțiile și cu copiii săi, Iacov, în rugăciunea lui către Dumnezeu pentru a-l salva de mânia fratelui său Esau, reproduce din nou conținutul făgăduinței lui Dumnezeu (Facere 32: 12). 4) Profeția lui Iacov despre Împăciuitorul (Șiloh): Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni Împăciuitorul, Căruia se vor supune popoarele (Facere 49: 10).

5) Steaua din Iacov:

Îl văd, dar acum încă nu este; îl privesc, dar nu de aproape; o stea răsare din Iacov; un toiag se ridică din Israel şi va lovi pe căpeteniile Moabului şi pe toţi fiii lui Set îi va zdrobi (Numeri 24: 17).

6) Profetul cel Mare: Prooroc din mijlocul tău şi din fraţii tăi, ca şi mine, îţi va ridica Domnul Dumnezeul tău: pe Acela să-L ascultaţi (Deuteronom 18: 15). ...Și voi pune cuvintele Mele în gura Lui și El le va grăi lor tot ce-i voi porunci Eu (Deuteronom 18: 18).

B. Profeții mesianice în Cartea Psalmilor:

o   psalmi direct mesianici: 2, 15, 21, 44, 71, 109, etc.;

o    psalmi indirect sau tipic mesianici: 8, 33, 39, 68, 117, etc. (se referă la David sau alt rege, chiar la bărbatul cel drept în general, dar prefigurează pe Hristos și împărăția Lui);

1) Demnitatea împărătească a lui Mesia și Nașterea din veci:

Iar Eu sunt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului. Domnul a zis către Mine: „Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut! Cere de la Mine şi-Ţi voi da neamurile moştenirea Ta şi stăpânirea Ta marginile pământului. Le vei paşte pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi! (Psalm 2)

2) Patimile lui Mesia (Vaietele celui nevinovat):

Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? (Psalm 21); Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând: Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el (Psalm 21); Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele. Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine. Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi (Psalm 21); 3) Mesia, ca împărat și preot: Zis-a Domnul Domnului Meu: Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale (Psalm 109: 1) – egalitatea și consubstanțialitatea Fiului cu Tatăl, deoarece Fiul este numit Domn, ca și Tatăl, și stă de-a dreapta Tatălui (Evrei 1: 3, 13); Hristos însuși amintește acest verset vrând să arate existența Sa înaintea lui David, al cărui fiu este; Din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut (Psalm 109:

3) – nașterea din veci din Tatăl;

Juratu-S-a Domnul şi nu-I va părea rău: Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec (Psalm 109: 4) – arhieria veșnică a Mântuitorului Hristos, așa cum afirmă și apostolul Pavel (Evrei 5); Melchisedec, rege al Salemului (rege al păcii, căci melek = rege, salem = șalom = pace), preot veșnic al lui Dumnezeu, fără început și sfârșit, conform Epistolei către Evrei;

4) Os nu va fi frânt:

Multe sunt necazurile drepţilor şi din toate acelea îi va izbăvi pe ei Domnul. Domnul păzeşte toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi (Psalm 33); 5) Fiere și oțet: Şi mi-au dat spre mâncarea mea fiere şi în setea mea m-au adăpat cu oţet (Psalm 68); 6) Piatra din capul unghiului: Piatra pe care n-au băgat-o în seamă ziditorii, aceasta s-a făcut în capul unghiului (Psalm 117: 22).

C. Profeții mesianice cu privire la:

1) timpul și locul venirii Mântuitorului: cele 70 de săptămâni de ani de la Daniel 9; Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei (Miheia 5: 1);

2) la seminția din care se va naște: O dată m-am jurat pe sfinţenia Mea: Oare, voi minţi pe David? Seminţia lui în veac va rămâne (Ps. 88); O Mlădiţă va ieşi din tulpina lui Iesei şi un Lăstar din rădăcinile lui va da (Isaia 11: 1);

3) la nașterea dintr-o fecioară: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel (Isaia 7: 14);

4) la închinarea magilor și aducerea de daruri: Împăraţii Tarsisului şi insulele daruri vor aduce, împăraţii arabilor şi ai reginei Saba prinoase vor aduce (Ps 71);

5) la întreita Lui activitate de prooroc, preot și împărat;

6) la divinitatea Lui: Duhul Domnului este peste Mine, că Domnul M-a uns să binevestesc săracilor, M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc celor robiţi slobozire şi celor prinşi în război libertate (Isaia 61);

7) la intrarea trimfală în Ierusalim: Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei (Zah. 9);

8) la vânzarea lui Hristos pe treizeci de arginți: Şi Mi-au cântărit simbria Mea treizeci de arginţi. Atunci a grăit Domnul către Mine: Aruncă-l olarului preţul acela scump cu care Eu am fost preţuit de ei. Şi am luat cei treizeci de arginţi şi i-am aruncat în vistieria templului Domnului, pentru olar (Zaharia 11);

9) la patimile, moartea și învierea Lui: Ca un miel spre junghiere s-a adus şi ca o oaie fără de glas, înaintea celor ce o tund, aşa nu şi-a deschis gura Sa (Isaia 53);

10) la adăparea cu oțet și fiere: Şi mi-au dat spre mâncarea mea fiere şi în setea mea m-au adăpat cu oţet (Psalm 68);

11) la împărțirea hainelor Lui și aruncarea de sorți pentru cămașa Sa: Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi (Psalm 21); 12) la împungerea coastei Lui cu sulița: ...şi îşi vor aţinti privirile înspre Mine, pe Care ei L-au străpuns (Zaharia 12);

D. Profețiile Îl prezintă pe Mântuitorul ca pe o persoană reală, divino-umană, scoțând în relief când firea Sa dumnezeiască, când firea Sa umană: a) Firea dumnezeiască este mărturisită în: Fiul Meu ești Tu, Eu astăzi Te-am născut (Psalm 2); Din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut (Psalm 109); Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei (Miheia 5: 1), sau când e numit direct chiar Dumnezeu-Domn, Adonai, Elohim și chiar Iahve; b) Firea omenească este mărturisită în locurile în care Mesia este numit sămânța femeii (Facere 3: 15), a lui Avraam (Facere 12; 22), a lui Isaac (Facere 26), a lui Iacov (Facere 28); este numit „Mlădița din tulpina lui Iesei" (Isaia 11: 1); „Odraslă a lui David" (Ieremia 23), care se va naște dintr-o Fecioară în Betleem, și numele Lui va fi Emanuel (Isaia 7: 14); în locurile unde sunt prezentate fapte minunate din viața Sa pământească (Isaia 71; 72). Iar ultimul profet care face legătura cu Noul Testament, nu numai că L-a mărturisit pe Iisus ca Mesia, dar L-a și arătat cu degetul său contemporanilor: Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel Ce ridică păcatul lumii (Ioan 1)