DIRECȚIA GENERALĂ
ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIRECȚIA GENERALĂ
ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR
Nr. 25.939/23.02.2022
Aprob,
SECRETAR DE STAT,
Ionel-Florian LIXANDRU
REGULAMENT SPECIFIC de organizare și desfășurare a
Olimpiadei naționale interdisciplinare de limba şi literatura română şi religie
CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
(clasele a V-a – a XII-a), valabil pentru anul școlar 2021-2022
I. CADRUL GENERAL
1. Olimpiada interdisciplinară de limba și literatură română și religie Cultură şi spiritualitate românească, clasele V-XII, se desfăşoară în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, anexă la Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3035/2012, cu modificările și completările ulterioare, numită în continuare Metodologie-cadru, precum și ale prezentului Regulament.
2. Olimpiada este o competiţie naţională de excelenţă, la care pot participa elevi din toate judeţele ţării/municipiul București, din învăţământul de stat, particular şi confesional, la clasa pe care o frecventează în anul de desfăşurare a Olimpiadei, elevi cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru disciplinele limba și literatura română și religie (toate cultele). Participarea la această olimpiadă este opţională şi individuală.
3. Probele de concurs se vor desfăşura pe clase: clasa a V-a, clasa a VI-a, clasa a VII-a, clasa a VIII-a, clasa a IX-a, clasa a X-a, clasa a XI-a și clasa a XII-a. Elevii, indiferent de anul de studiu, pot participa numai la olimpiada organizată la nivelul clasei lor. Nu se admite participarea elevilor de la clasele inferioare la clasele superioare şi nici invers.
4. Olimpiada este organizată de către Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare județene/ISMB/unitățile școlare subordonate, în parteneriat cu instituții de învățământ superior și de cercetare din țară, cu instituții eclesiale și de cultură. La etapa naţională, la fiecare nivel de clasă, pot participa, în calitate de invitaţi, loturi din alte ţări, în limita bugetului aprobat.
5. Obiectivul fundamental al acestei competiții este centrat pe promovarea interdisciplinarităţii, prin identificarea arhetipului literaturii de inspiraţie sacră. Concurenţii trebuie să probeze abilităţi de susţinere a unei argumentări personale, bazate pe studiu comparativ şi pe exprimare culturală.
6. Olimpiada valorifică personalitatea culturală deschisă, flexibilă, a elevului capabil de performanţă din învăţământul preuniversitar și se adresează elevilor creativi, cu un orizont cultural adecvat vârstei, care pot valorifica elemente de antropologie culturală din programele disciplinelor limba şi literatură română şi religie. Elevii trebuie să deţină abilităţi de documentare, de lectură şi de interpretare a mesajului textului literar cu tematică sacră şi a textului nonliterar despre lume, corelate cu categoria estetică a frumosului, a adevărului şi a binelui, conform precizărilor din anexă.
7. Organizarea și desfăşurarea Olimpiadei interdisciplinare de limba și literatură română și religie Cultură şi spiritualitate românească, clasele V-XII, în anul şcolar 2021-2022, se realizează fizic. În situația în care evoluția pandemiei de COVID-19 nu va permite organizarea olimpiadei în format fizic, organizarea și desfășurarea olimpiadei se vor realiza on-line/digital, în conformitate cu prevederile punctului 29 al OME nr. 3123/09.02.2022 pentru modificarea și completarea Anexei nr. 1 a Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3035/2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare.
II. ORGANIZAREA COMISIILOR
1. Organizarea comisiilor la etapele Olimpiadei se realizează în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, precum și cu prevederile prezentului regulament.
2. Pentru etapa pe școală a Olimpiadei, în cazul în care aceasta se organizează, se constituie Comisia de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor, care răspunde de corectitudinea organizării și desfășurării olimpiadei. Comisia este numită prin decizie a conducătorului unității de învățământ preuniversitar şi cuprinde cel puțin doi profesori, unul pentru limba și literatura română și unul pentru religie și un secretar. Calitatea de președinte al comisiei revine directorului/directorului adjunct al unității de învățământ preuniversitar.
3. Pentru etapele locală/județeană/a sectoarelor municipiului București și națională componența comisiilor și atribuțiile care revin membrilor acestora sunt stabilite conform prevederilor Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor şcolare și ale prezentului Regulament. De organizarea și desfășurarea etapei locale/județene a Olimpiadei răspund inspectorii școlari de limba și literatura română și religie, prin Comisia județeană de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor.
III. ETAPELE OLIMPIADEI ȘI SELECȚIA ELEVILOR
1. Pentru etapa pe şcoală, data desfășurării este stabilită, după caz, la nivelul unității școlare. Criteriile de participare a elevilor la această etapă sunt stabilite de profesorii de limba și literatura română și religie din fiecare unitate școlară.
2. Pentru etapa locală, data desfășurării este stabilită de către inspectorii școlari pentru disciplinele limba și literatura română și religie din cadrul inspectoratelor școlare județene/inspectoratului școlar al Municipiului București.
3. În conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, în cazul în care numărul de unități de învățământ/elevi care pot participa este mic și în funcție de evoluția pandemiei de COVID-19, inspectoratele școlare pot decide să nu organizeze etapele pe școală și/sau locală ale Olimpiadei, organizând direct etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București.
4. Subcomisia de organizare din cadrul Comisiei judeţene/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor elaborează, după caz, criterii de calificare și stabilește numărul de locuri pentru etapa locală pe care le comunică elevilor, inclusiv prin afișarea pe site-ul inspectoratului școlar, cu cel puțin cinci zile înainte de desfășurarea acestei etape a olimpiadei, dacă este cazul.
5. Pentru etapa judeţeană/ a sectoarelor Municipiului Bucureşti a Olimpiadei, data desfășurării este stabilită la nivelul fiecărui inspectorat școlar, în perioada prevăzută în calendarul competițiilor școlare.
6. Subcomisia de organizare din cadrul Comisiei județene/a sectorului municipiului București de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor elaborează criterii de calificare și stabilește numărul de locuri pentru etapa județeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti pe care le comunică elevilor, inclusiv prin afișarea pe site-ul inspectoratului școlar, cu cel puțin cinci zile înainte de desfășurarea acestei etape.
7. Pentru etapa naţională a Olimpiadei se califică, din fiecare judeţ/sector al municipiului București, un număr de elevi corespunzător numărului de locuri alocate pe an de studiu, numai dacă aceștia au obţinut cel puţin 70% din punctajul maxim acordat rezolvării subiectelor de la etapa judeţeană.
8. Numărul locurilor atribuite fiecărui inspectorat școlar județean, respectiv fiecărui sector al municipiului București, se stabilește în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (3) din Metodologia-cadru cu modificările și completările ulterioare. Astfel, fiecare inspectorat școlar județean, respectiv, fiecare sector al municipiului București primește câte un loc pentru fiecare an de studiu. Din fiecare judeţ și din fiecare sector al municipiului București se califică primul clasat la etapa judeţeană/a sectorului municipiului București.
9. Candidații care au obţinut punctaje egale la etapa județeană/a sectoarelor municipiului București şi se află în situaţia calificării pentru etapa naţională a Olimpiadei vor fi departajaţi pe baza unor criterii stabilite de către Comisia judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor, pe care le comunică elevilor, prin afișarea pe site-ul inspectoratului școlar și la avizierul unității școlare - gazda olimpiadei, înainte de desfășurarea probei de concurs.
10. În conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, cu modificările și completările ulterioare, în anul școlar 2021-2022 nu se atribuie locuri suplimentare în vederea participării la etapa națională. Locurile atribuite pentru participare la etapa națională rămase libere la un an de studiu nu se distribuie altui an de studiu în cadrul aceluiași județ/sector al municipiului București și nici de la un județ/sector al municipiului București la altul.
IV. ELABORAREA SUBIECTELOR DE CONCURS ȘI A BAREMELOR DE EVALUARE
1. La etapa pe şcoală subiectele și baremele aferente se realizează de către Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală, în acord cu tematica generală a disciplinelor limba și literatura română și religie.
2. La etapele locală/județeană/a sectoarelor municipiului București subiectele și baremele aferente se realizează de către Comisia judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor.
3. La etapa națională a Olimpiadei, subiectele și baremele de evaluare și de notare sunt elaborate de către Comisia centrală a olimpiadei naționale, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, în acord cu tematica generală a disciplinelor, sub coordonarea inspectorilor pentru disciplinele limba și literatura română și religie din cadrul Ministerului Educației, președinți executivi ai competiției sau a reprezentantului/reprezentanților CNPEE. În acest sens, se va constitui câte o subcomisie pentru fiecare an de studiu.
V. DESFĂȘURAREA PROBELOR DE CONCURS ȘI EVALUAREA LUCRĂRILOR
1. Probele de concurs sunt probe individuale. La etapele pe școală, locală și județeană/a sectoarelor municipiului București ale competiției se susţine o probă scrisă. Durata probei scrise este de 3 (trei) ore. Notarea lucrărilor se realizează, prin punctaj de la 0 la 100, după baremele alcătuite de comisie. Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctajul final obținut este transformat în notă, prin împărțirea la 10.
2. La etapa națională se susține și o probă orală. La această etapă a Olimpiadei, punctajul final se calculează ca medie ponderată a punctajelor obţinute la proba scrisă şi la proba orală – 75% punctajul de la proba scrisă și 25% punctajul de la proba orală –, după următoarea formulă:
3. La etapa națională a Olimpiadei, pentru fiecare nivel de clasă, se pot organiza proiecte (pentru ciclul gimnazial) și dezbateri (pentru ciclul liceal).
Tematica, modalitatea de organizare și desfășurare a proiectelor și a dezbaterilor vor fi anunțate în termen de zece zile de la încheierea etapei județene/a sectoarelor municipiului București.
4. La etapa națională a Olimpiadei, timpul de lucru pentru proba orală este:
pentru Gimnaziu – 20 de minute: 10 minute pentru pregătirea răspunsului şi 10 minute pentru prezentarea acestuia în faţa comisiei de evaluare;
pentru Liceu – 25 de minute: 10 minute pentru pregătirea răspunsului şi 15 minute pentru prezentarea acestuia în faţa comisiei de evaluare.
5. Structura subiectelor respectă tematica din programele şcolare în vigoare şi sunt adaptate, ca nivel de dificultate, particularităţilor de vârstă ale elevilor.
6. La proba orală, subiectele vizează textul literar/nonliterar, mesajul unei imagini plastice reflectând relaţia dintre conceptul de sacralitate şi reprezentarea plastică, la nivelul componentei estetice şi de simbolizare.
7. Desfășurarea probelor de concurs și evaluarea lucrărilor se vor face conform Metodologiei- cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare.
8. La toate etapele Olimpiadei, evaluarea lucrărilor scrise este realizată de către profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar, organizați în echipe mixte, limba română şi religie, care nu au elevi calificaţi la clasa la care evaluează, rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv.
9. Evaluarea performanţei fiecărui candidat la proba orală a etapei naționale va fi efectuată de către doi evaluatori, iar punctajul final este media aritmetică a punctajelor individuale acordate de aceștia. La proba orală, rezultatul evaluării răspunsului concurentului nu i se comunică, ci se afișează la finalul competiției, odată cu rezultatele de la proba scrisă.
10. La niciuna dintre etapele Olimpiadei, elevilor participanți nu le este permis să părăsească sala având asupra lor subiectele de la probele de concurs.
VI. REZOLVAREA CONTESTAŢIILOR/CRITERII DE DEPARTAJARE
1. a) În conformitate cu prevederile art. 42, din Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, candidaţii pot contesta doar punctajul obţinut la proba scrisă.
b) La proba orală nu se admit contestații.
c) Dreptul la contestație are ca obiect exclusiv propria lucrare/propriul rezultat. Elevul concurent nu poate contesta rezultatul unor terți.
2. Depunerea și rezolvarea contestațiilor se desfășoară astfel:
a) Pentru etapele pe școală/locală/județeană/a sectoarelor municipiului București, depunerea contestațiilor se realizează la comisia de organizare, evaluare și soluționare a contestațiilor, constituită pentru etapa respectivă. Comisia discută cu elevii care depun contestaţii (nu cu părinţii sau cadrele didactice), pe baza lucrării scrise. Dacă elevul îşi retrage contestaţia, este solicitat să specifice acest lucru sub semnătură. Dacă elevul îşi menţine contestaţia, se numeşte o subcomisie de rezolvare a contestaţiilor.
b) La etapa națională contestarea rezultatelor obţinute se face prin completarea, de către elevul concurent, a formularului pus la dispoziţie de Comisia centrală a Olimpiadei, pe care acesta îl vor semna. Nu se admite depunerea contestaţiei de către altă persoană (părinte, profesor însoțitor, coleg etc.) în absența elevului în cauză. Comisia discută cu elevii care depun contestaţii (nu cu părinții sau cadrele didactice însoțitoare) pe baza lucrării scrise. Dacă elevul îşi retrage contestaţia, este solicitat să specifice acest aspect sub semnătură. Dacă elevul îşi menține contestaţia, se numeşte o subcomisie de rezolvare a contestaţiilor. Termenul de depunere al contestațiilor se comunică în momentul afişării rezultatelor iniţiale.
3. Punctajul acordat de subcomisia de contestaţii rămâne definitiv la oricare dintre etapele olimpiadelor. La toate etapele Olimpiadei, comisia/subcomisia de contestaţii este formată din cadre didactice care nu au participat la evaluarea iniţială a lucrării.
VII. PREMIEREA
1. La etapele pe școală/locală/ județeană/a sectoarelor municipiului București, modul de acordare a premiilor este stabilit de organizatorii acestor etape a competiției. La etapa națională, premierea elevilor se va realiza în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru.
2. La etapele locală și județeană/a sectoarelor municipiului București modul de acordare a premiilor este stabilit de către organizatorii acestor etape ale Olimpiadei, în baza ierarhiei rezultate în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute care nu trebuie să fie mai mici de 50% din punctajul maxim acordat probei.
3. La etapa națională a Olimpiadei, Ministerul Educației acordă, pentru fiecare an de studiu, de regulă 3 premii, un premiu I, un premiu II și un premiu III și un număr de mențiuni reprezentând maximum 15% din numărul participanților, rotunjit la numărul întreg imediat superior, în cazul unui număr fracționar.
4. După afișarea rezultatelor finale după contestații, în situația existenței a cel puțin doi elevi/două lucrări care s-au clasat pe locurile I, II sau III cu note egale, în vederea stabilirii premiilor se aplică criteriul de departajare reprezentat de punctajul superior obținut de unul dintre elevi la subiectul/itemul/cerința cu cel mai mare număr de puncte, acordat prin barem. În situația menținerii egalității după aplicarea acestui criteriu, următorul criteriu de departajare îl constituie punctajul superior obținut la subiectul/itemul/cerința cu al doilea cel mai mare număr de puncte, acordat prin baremul de evaluare și de notare.
5. În cazul în care departajarea nu se poate realiza în baza criteriilor precizate, se pot aplica şi alte criterii, elaborate de către Comisia națională. În cazul în care, după aplicarea criteriilor enumerate mai sus, elevii cu punctaje egale nu se pot departaja, comisia poate decide acordarea aceluiași premiu.
6. Rezultatele finale ale Olimpiadei sunt afișate înainte de festivitatea de premiere. Toţi elevii participanţi la etapa naţională primesc diplomă de participare din partea inspectoratului şcolar organizator.
7. Pe lângă premiile acordate de Ministerul Educației, la etapa națională pot fi acordate și premii speciale de către cultele religioase, societăți științifice, asociații profesionale, universități, organizații ale minorităților naționale din România sau din străinătate, autorități locale sau sponsori. Criteriile de acordare a premiilor speciale sunt stabilite de Comisia centrală a Olimpiadei și vor fi comunicate participanților la deschiderea competiției.
8. Premiile speciale pot fi acordate independent și nu dublează premiile şi menţiunile acordate de Ministerul Educației.
VIII. DISPOZIŢII FINALE
1. Inspectorii şcolari pentru disciplinele limba și literatura română și religie din judeţ/municipiul Bucureşti au obligaţia de a transmite, în termen de cinci zile de la desfăşurarea etapei județene, Ministerului Educației și județului organizator al competiției, datele elevilor calificaţi pentru etapa naţională a Olimpiadei.
2. Aceste date vor cuprinde: numele şi prenumele elevilor, clasa de la care provin, unitatea şcolară de provenienţă, numele și prenumele profesorilor care i-au pregătit, localitatea, județul și punctajul obţinut. Materialele trimise vor avea semnătura inspectorului şcolar general şi a inspectorilor şcolari pentru disciplinele limba și literatura română și religie. Acestea vor fi transmise prin fax la numerele 021/3156738 și pe adresa de e-mail a inspectorului pentru disciplina religie din județul-gazdă al etapei naționale a Olimpiadei.
3. În anul şcolar 2021-2022, deplasarea şi participarea în format fizic la etapa naţională a reprezentanţilor unui judeţ/municipiul Bucureşti, elevi şi profesor însoţitor, se vor face numai prin respectarea tuturor normelor/regulilor, în vigoare, valabile pe teritoriul României, referitoare la măsurile de prevenire, şi combatere a infecțiilor cu virusul SARS-CoV-2.
4. În acest sens, toţi reprezentanţii unui judeţ/municipiul Bucureşti vor semna o declaraţie prin care îşi vor exprima acordul referitor la realizarea deplasării şi participării, prin respectarea tuturor normelor/regulilor în vigoare din România. Această declaraţie, cu acordul exprimat, va fi semnată şi de părinţii elevului/reprezentantul legal al elevului. Originalul declaraţiei va rămâne la dosarul Olimpiadei de la inspectoratul şcolar, iar o copie a acesteia va fi înmânată de profesorul însoţitor secretarului Comisiei centrale a Olimpiadei.
DIRECTOR GENERAL,
Mihaela Tania IRIMIA
DIRECTOR,
Eugen STOICA
INSPECTOR GENERAL, CONSILIER,
Vasile TIMIȘ Daniel GEORGESCU
Anexă la
Regulamentul specific de organizare şi desfăşurare a Olimpiadei naționale interdisciplinare de limba şi literatura română şi religie (clasele a V-a – a XII-a)
CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
aprobat cu nr. 25939/23.02.2022, valabil pentru anul școlar 2021-2022
Programa competiției respectă curriculumul pentru clasele a V-a – a XII-a, la disciplinele limba și literatura română și religie, vizând elementele din programele pentru gimnaziu și liceu la disciplinele menționate, pentru învăţământul de cultură generală şi cuprinde valorile şi atitudinile, precum şi competenţele specifice care configurează atât zona de confluenţă a celor două discipline, cât şi specificul fiecăreia. În abordarea programelor, se are în vedere raportul de complementaritate a celor două discipline în receptarea textului literar/nonliterar, orientat tematic.
În spiritul formării la elevi a competenţelor-cheie, prin abordarea interdisciplinară a conţinuturilor celor două discipline de studiu, concursul îşi propune să stimuleze elevii capabili de performanţă din clasele a V-a – a XII-a, în vederea accesului la cunoaşterea complexă, prin dubla poziţionare disciplinară în raport cu realitatea.
Scopul competiţiei este de a crea elevilor un spaţiu deschis al cunoaşterii, prin conştientizarea faptului că între discipline graniţele sunt flexibile şi cuprind o zonă de interferenţă, în care se găsesc conţinuturile care pot fi abordate deopotrivă din perspectiva de cunoaştere dată de fiecare dintre cele două discipline. În acest sens, Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieţii (2018/C189/1) conturează, „profilul de formare european” structurat pe cele opt domenii de competență-cheie, dintre care se detaşează prin valoare, competenţa de alfabetizare şi aceea de sensibilizare si exprimare culturală.
Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecția mai multor paradigme educaționale şi vizează aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare, în cazul acestui concurs, Limbă şi comunicare şi Om şi societate.
Prin valorificarea domeniilor de conţinut dezvoltate la disciplinele limba şi literatura română și religie, pentru gimnaziu și liceu, elevii vor putea demonstra competenţele de comunicare şi culturale proprii, ca bază pentru activitatea de performanţă. Dezvoltarea raportului de complementaritate dintre literatură şi religie în receptarea complexităţii componentei existenţiale şi a reflectării acesteia în arta cuvântului conduce la extinderea orizontului cognitiv şi la abordarea culturii în complexitatea ei. Prin acest gen de abordare a cunoaşterii, se fundamentează cunoştinţe, abilităţi şi atitudini specifice culturii umaniste. Olimpiada asigură punerea în valoare a contribuţiei religiei la cultura şi civilizaţia universală, prin conexiunile cu limba, literatura, arta şi civilizaţia.
Abilităţile pe care trebuie să le probeze candidaţii sunt: analiza și dezbaterea privind rolul religiei în cultura universală, evitând aspectul pur dogmatic şi valorificând dimensiunea culturală.
Olimpiada interdisciplinară are ca obiectiv manifestarea unor atitudini pozitive faţă de formele de expresie culturală, care contribuie la afirmarea identităţii culturale româneşti în spaţiul universalităţii.
Parcurgerea conţinuturilor la ambele discipline va viza aprofundarea demersului hermeneutic, adecvându-l vârstei elevilor şi orizontului lor cultural de factură umanistă. În vederea pregătirii pentru participarea la etapele Olimpiadei, elevii vor exersa ilustrarea temelor derivate din specificul fiecărui nivel utilizând şi surse suplimentare în raport cu programele şcolare în vigoare.
Subiectele vor evalua competenţele prevăzute în programele școlare în vigoare, la disciplinele limba și literatura română și religie. Se va urmări interpretarea textului literar/nonliterar/a imaginii plastice, prin identificarea şi valorificarea simbolurilor, prin integrarea experiențelor religioase în istoria omenirii, prin valorificarea valenţelor formative ale unei lecturi active.
Tematica Olimpiadei se circumscrie genericului Frumuseţea sacră a lumii, competiţia desfăşurându-se pe două niveluri, gimnaziu și liceu, după cum urmează:
a) Gimnaziu:
– Clasa a V-a: Creația ca dar al iubirii divine
– Clasa a VI-a: Eu și universul meu familial
– Clasa a VII-a: Omul în comuniune cu semenii și divinitatea
– Clasa a VIII-a: Iubirea ca formă de comuniune și împlinire
b) Liceu:
– Clasa a IX-a: Libertate și responsabilitate în lumea contemporană
– Clasa a X-a: Conștiința și demnitatea în viața tinerilor
– Clasa a XI-a: Frumosul în creația divină
– Clasa a XII-a: Existența între sacru și profan
Structura subiectului – Proba scrisă
Partea I – 40 de puncte
A. Item semiobiectiv, de tip întrebare structurată (cuprinzând cinci cerințe), pornind de la textul-suport dat – un text sau fragment de text literar care tratează problematica nivelului de clasă, selectat cu respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor.
Pentru fiecare item se acordă câte patru puncte. Punctajul maxim acordat – 20 de puncte.
B. Item subiectiv, de tip compunere/eseu structurat, pornind de la textul-suport dat.
Punctajul maxim acordat – 20 de puncte.
Partea a II-a – 40 de puncte
A. Item semiobiectiv, de tip întrebare structurată (cuprinzând cinci cerințe), pornind de la textul-suport dat – un text sau fragment de text nonliterar care tratează problematica nivelului de clasă, selectat cu respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor.
Pentru fiecare item se acordă câte patru puncte. Punctajul maxim acordat – 20 de puncte.
B. Item subiectiv, de tip compunere liberă/eseu nestructurat, prin care elevul valorifică experiența culturală și/sau religioasă. Punctajul maxim acordat – 20 de puncte.
Redactare – 10 de puncte
a) existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 2 puncte
b) coerența exprimării 6 puncte
logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii semiobiectivi
logica înlănțuirii ideilor, în compuneri
c) utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată) respectarea limitelor minime de cuvinte 2 puncte
din oficiu – 10 puncte
total – 100 de puncte
Structura subiectului – Proba orală (numai pentru etapa națională)
Subiectul vizează abordarea mesajului unui text/fragment de text literar/nonliterar și al unei imagini plastice (artistice), prin evidențierea relației dintre acestea.
