marți, 27 ianuarie 2015

Curtea Constituţională recunoaşte importanţa orei de Religie şi implicit încurajează participarea elevilor la aceasta

Curtea Constituţională recunoaşte importanţa orei de Religie şi implicit încurajează participarea elevilor la aceasta
Sursa: http://patriarhia.ro/curtea-constitutionala-recunoaste-importanta-orei-de-religie-si-implicit-incurajeaza-participarea-elevilor-la-aceasta-7848.html

   În ziua de 23 ianuarie 2015, în Monitorul Oficial, partea I, nr. 59/2015, a fost publicată motivarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 669 din 12 noiembrie 2014, privitoare la statutul orei de Religie.
      Întrucât decizia nr. 669/2014 a fost percepută în societate ca „o lovitură dată orei de Religie”, în motivarea sa, Curtea Constituţională afirmă în mod pozitiv şi argumentat importanţa orei de Religie, astfel: 
 -dreptul părinţilor de a asigura educaţia copiilor lor minori potrivit propriilor convingeri (paragraful 19);
 -obligaţia Statului Român neutru şi imparţial (paragraful 22) de a asigura predarea Religiei ca parte a trunchiului comun şi de a include această disciplină în planul cadru de învăţământ (paragraful 16);
 -şcoala trebuie să fie deschisă pentru idei şi valori religioase şi de aceea statului îi este interzis să adopte soluţii legislative care pot fi interpretate ca fiind lipsite de respect faţă de convingerile religioase sau filosofice ale părinţilor (paragrafele 20-21).
      Patriarhia Română îndeamnă pe toţi cei implicaţi în asigurarea educaţiei religioase a copiilor (părinţi, şcoală, parohie) să dea dovadă de maximă responsabilitate şi angajare  în acest proiect de mare valoare spirituală şi culturală, ai cărui beneficiari sunt copiii şi, implicit, societatea românească în ansamblu. Ora de Religie din România promovează valorile umane perene şi comportamentul paşnic, într-o vreme în care în alte ţări mulţi tineri educaţi în spiritul secularismului se îndreaptă spre mişcări extremiste, deoarece lumea secularizată individualistă de azi a pierdut simţul sacrului şi al comuniunii spirituale profunde la nivel  de individ, familie şi societate, după cum remarcă unii sociologi contemporani.
     În concluzie, motivarea responsabilă, nuanţată şi echilibrată a Curţii Constituţionale corectează orice propagandă alarmistă şi agresivă de discreditare a orei de Religie, propagandă oarecum asemănătoare cu cea din timpul comunismului ateu. Cine se înscrie pentru a participa la ora de Religie doreşte să cunoască şi să cultive valorile spirituale perene în locul modelor efemere şi nu confundă libertatea cu vidul spiritual. Să-i învăţăm pe copii şi tineri iubirea de Dumnezeu şi de oameni pentru a creşte spiritual în cultura generozităţii!
 Biroul de Presă al Patriarhiei Române

duminică, 25 ianuarie 2015

Motivarea deciziei Curții Constituționale privind ora de religie

Motivarea deciziei Curții Constituționale privind ora de religie
Sursa: http://www.culturavietii.ro/2015/01/21/motivare-decizia-curtii-constitutionale-ora-de-religie/#

A fost publicată, motivarea deciziei Curții Constituționale în cauza care privește ora de religie (caracterul și statutul ei). Detalii despre acest caz aici.
Pe scurt:
- CCR constată NECONSITUȚIONALITATEA modului în care se face înscrierea la ora de religie. Dacă până acum înscrierea se făcea „din oficiu”, acum părintele care dorește ca fiul său/fiica sa să frecventeze ora de religie va trebui să facă o cerere. Procedura urmează să fie stabilită odată cu modificarea Legii Educației Naționale, impusă imperativ prin decizia CCR.
- CCR constată CONSTITUȚIONALITATEA paragrafelor de lege prin care religia este materie în trunchiul comun și că ELEVII AU DREPTUL CONSTITUȚIONAL LA ORA DE RELIGIE. Adică toate afirmațiile despre un pretins „caracter facultativ” pe care Constituția l-ar impune acestei ore sunt intoxicări. Vezi aici memoriul remis Senatului pe această temă
Formularea actuală a legii (teza întâi a alin. 2 a fost declarată neconstituțional și ca efect nu mai există):
ART. 18:
(1) Planurile-cadru ale învãțãmântului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplinã școlarã, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numãrul lor, li se asigurã dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2) La solicitarea scrisã a elevului major, respectiv a pãrinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sã nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlarã se încheie fãrã disciplina Religie. În mod similar se procedeazã și pentru elevul cãruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la aceastã disciplinã.

miercuri, 21 ianuarie 2015

REGULAMENTUL SPECIFIC PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA OLIMPIADEI DE RELIGIE PENTRU CLASELE VII-XII - CULTUL ORTODOX TEMATICA GENERALĂ A OLIMPIADEI DE RELIGIE 2014-2015


 REGULAMENTUL SPECIFIC PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA OLIMPIADEI DE RELIGIE PENTRU
CLASELE VII-XII - CULTUL ORTODOX
TEMATICA GENERALĂ A OLIMPIADEI DE RELIGIE
2014-2015

1. Disciplinele de concurs
Olimpiada de religie reprezintă un concurs de excelenţă care se adresează elevilor cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru disciplina Religie, din clasele VII-XII.

2. Elevii participanţi
La olimpiada de religie, la toate etapele participarea este opțională și individuală. Elevii, indiferent de anul de studiu, pot participa numai la olimpiada organizată la nivelul clasei lor.

3. Etapele desfăşurării olimpiadei de religie sunt: etapa pe școală, etapa locală/ sector, etapa județeană/ a municipiului București și etapa națională.
Perioadele generale de desfășurare ale etapelor pe școală și locală/sector se comunică inspectoratelor școlare la începutul anului școlar și sunt menționate în precizările elaborate anual de către inspectorul de specialitate din MECTS. Data desfășurării etapei județene/a municipiului București și locul/perioada desfășurării etapei naționale sunt menționate, anual, în cadrul precizărilor cu privire la organizarea și desfășurarea olimpiadei de religie pentru clasele VII-XII (cultul ortodox) și în Calendarul olimpiadelor naționale școlare.

4. Selecţia elevilor

a. De la etapa pe şcoală pentru etapa locală/sector - criteriile de selecţie (nota minimă, nr. elevi calificaţi pentru etapa următoare) sunt stabilite de comisia de organizare și evaluare pentru etapa județeană/ a municipiului București.
b. De la etapa locală pentru etapa judeţeană/municipiul Bucureşti - criteriile de selecţie (nota minimă, nr. elevi calificaţi pentru etapa următoare) sunt stabilite de comisiile de organizare și evaluare pentru etapa județeană/a municipiului București.
c. De la etapa judeţeană/ a municipiului București pentru etapa naţională se califică din fiecare județ elevul clasat pe locul I, dacă a obținut minimum 90 de puncte.
 Din Municipiul Bucureşti se califică la etapa națională elevii clasați pe locurile I, II, III dacă au obținut minimum 90 de puncte. În situaţia necalificării elevilor la nivelul clasei din cauza neobţinerii punctajului minim, de 90 de puncte, sau a lipsei de concurenţi la un nivel de clasă, locurile rămase neocupate nu se redistribuie pentru celelalte niveluri.
 În situaţia obţinerii de punctaje egale, în vederea stabilirii elevilor cu drept de participare la etapa națională, pentru fiecare județ /municipiul Bucureşti, se desfăşoară obligatoriu o probă de baraj. Comisia de organizare și evaluare pentru etapa judeţeană/a municipiului București va elabora subiectele, baremele şi va realiza evaluarea lucrărilor elevilor care participă la proba de baraj.

5. Elaborarea subiectelor şi a baremelor și durata probelor
a. La etapa pe şcoală, subiectele se elaborează de către Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală, în acord cu tematica generală a fiecărei clase.
b. La etapa locală/sector, subiectele se elaborează de către Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa locală/sector, în acord cu tematica generală a fiecărei clase.
c. La etapa judeţeană/municipiului București, subiectele se elaborează de către Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeană/a municipiului București, în acord cu tematica generală a fiecărei clase.
d. La etapa naţională, subiectele se elaborează de către Comisia Centrală a olimpiadei de religie, clasele VII-XII, cultul ortodox, în acord cu tematica generală a disciplinei.
e. În anexa la prezentul regulament sunt enumerate tematica generală și bibliografia orientativă pentru fiecare clasă. Conținuturile orientative pentru etapa pe școală și etapa locală/sector sunt stabilite de către comisiile care realizează subiectele la aceste etape.
f. Notarea lucrărilor se realizează prin puncte de la 0 la 100. Se acordă 10 puncte din oficiu.
g. Pentru toate etapele, durata probelor de concurs este de 3 ore.

6. Organizarea comisiilor
Pentru fiecare etapă, componența comisiilor de organizare şi evaluare și atribuțiile care revin membrilor acestora sunt stabilite prin prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor şcolare, aprobată prin OMECTS nr. 3035/2012, capitolul III, secțiunea I, articolele 18-27.

7. Evaluarea lucrărilor se face conform Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobată prin OMECTS nr. 3035/2012, capitolul III, secțiunea a II-a, articolele 46-48.

8. Rezolvarea contestațiilor
a. Rezolvarea contestaţiilor se realizează în conformitate cu prevederile Metodologiei–cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobată prin OMECTS nr. 3035/2012, art. 49- 52.
b. La toate etapele olimpiadei de religie, rezolvarea contestațiilor se face prin reevaluarea lucrărilor primite, conform baremelor afișate. Contestațiile au următoarea rezolvare :
1) pentru lucrările care au primit din partea comisiei de evaluare inițială un punctaj mai mic de 95 de puncte, punctajul acordat inițial se modifică, prin creștere sau prin descreștere, dacă între punctajul inițial și cel acordat de comisia de contestații se va constata o diferență de cel puțin 5 puncte. Dacă diferența dintre cele două punctaje este mai mică de 5 puncte, punctajul inițial rămâne neschimbat.
2) pentru lucrările care au primit inițial cel puțin 95 de puncte, punctajul definitiv este cel acordat în urma evaluării lucrării de comisia de contestații, indiferent de diferența între punctajul inițial și cel nou acordat.
Deciziile comisiei de contestații sunt definitive, după validarea lor de către președintele Comisiei Centrale a olimpiadei de religie pentru clasele VII-XII, cultul ortodox.

9. Acordarea premiilor și mențiunilor
a. La etapa locală/sector și la etapa județeană/a municipiului București numărul de premii şi menţiuni acordate rămâne la latitudinea inspectoratului școlar judeţean/al municipiului Bucureşti.
b. La etapa naţională, premiile şi menţiunile se acordă în conformitate cu prevederile Metodologiei–cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobată prin OMECTS nr. 3035/2012.
c. La etapa naţională, la note egale se acordă acelaşi premiu. Dacă nota pentru care se acordă ultimul premiu este aceeaşi pentru doi sau mai mulţi elevi, subcomisia disciplinei respective va reevalua lucrările candidaților pentru departajarea acestora, astfel încât să nu se depăşească numărul maxim de premii (3 premii) prevăzut în Metodologia–cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobată prin OMECTS nr.3035/2012. Atribuţia verificării şi avizării calităţii evaluării lucrărilor ce impun departajarea revine vicepreşedintelui comisiei respective.
d. Precizările de la punctul c) sunt valabile şi pentru situaţia similară în ceea ce priveşte acordarea menţiunilor.
e. Eventualele premii şi menţiuni rămase neacordate la una sau mai multe clase nu se redistribuie pentru celelalte clase.
f. Toţi elevii participanţi la etapele judeţeană şi naţională primesc diplomă de participare din partea inspectoratului şcolar organizator.

 10. Dispoziții finale
Președintele executiv al comisiei de organizare și evaluare de la etapa judeţeană/a municipiul Bucureşti (inspectorul de specialitate/profesor metodist de specialitate) are obligaţia de a transmite în termen de cel mult 10 zile de la desfășurarea etapei județene/a municipiului București, la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, în atenţia inspectorului general pentru disciplina religie, datele elevilor calificaţi pentru etapa naţională.
Aceste date vor cuprinde: numele şi prenumele elevilor, clasa de la care provin, unitatea şcolară de provenienţă, media obţinută, profesorul care i-a pregătit, profesorul care va însoţi lotul la etapa naţională, alte date de contact (conform tabelului de mai jos):
Numele şi prenumele elevilor
Clasa de la care provin
Unitatea şcolară de provenienţă
Media obţinută
Profesorul care i-a pregătit
Profesorul care va însoţi lotul la etapa naţională
Alte date de contact
Tot cu această ocazie, se vor înainta şi propunerile de profesori care să facă parte din Comisia centrală a competiției naționale a olimpiadei de religie pentru clasele VII-XII, cultul ortodox. Propunerile vor cuprinde, pe lângă numele şi prenumele cadrului didactic, şcoala în care îşi desfăşoară activitatea şi precizarea că respectivul cadru didactic nu are rude sau elevi în concurs, până la gradul al III-lea inclusiv, pentru etapa naţională, indiferent de clasă. Materialele trimise vor avea semnătura inspectorului şcolar general şi a inspectorului şcolar de specialitate. Acestea vor fi transmise prin fax la numerele 021/313 55 47, 021/311 23 81 și pe e-mail, scanat (cu semnături și ștampilă), la adresa catalin_pislaru@yahoo.com sau prin poşta rapidă.


CLASA A VII-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a VII-a, aprobată prin O.M. nr. 5097/09.09.2009 încadrându-se în următoarele repere:


Tematica pentru etapa locală:
1. Dumnezeu se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie
2. Crearea lumii
3. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de lume
4. Puterea credinţei şi a prieteniei – Vindecarea slăbănogului din Capernaum
5. Hristos, Lumina lumii: Vindecarea orbului din naştere
6. Atotputernicia lui Dumnezeu – Învierea lui Lazăr
7. Căinţă şi iertare – Pilda fiului risipitor
8. Bogăţia darurilor lui Dumnezeu – Pilda talanţilor

Tematica pentru etapa judeţeană:
1. Dumnezeu se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie
2. Crearea lumii
3. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de lume
4. Puterea credinţei şi a prieteniei – Vindecarea slăbănogului din Capernaum
5. Hristos, Lumina lumii: Vindecarea orbului din naştere
6. Atotputernicia lui Dumnezeu – Învierea lui Lazăr
7. Căinţă şi iertare – Pilda fiului risipitor
8. Bogăţia darurilor lui Dumnezeu – Pilda talanţilor
9. Rugăciunea în viaţa creştinului
10. Sfânta Liturghie – întâlnirea cu Hristos

Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Legea cea nouă – Fericirile
2. Faptele bune – roade ale virtuţilor
3. Faptele rele – încălcări ale voii lui Dumnezeu

CLASA A VIII-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a VIII-a, aprobată prin O.M. nr. 5097/09.09.2009 încadrându-se în următoarele repere:


Tematica pentru etapa locală:
1. Crezul – sinteza învăţăturii de credinţă
2. Învăţătura despre Sfânta Treime în Crez
3. Comuniunea oamenilor cu Dumnezeu în Biserică
4. Credinţa în înviere şi viaţa veşnică
5. Pilda viţei şi a mlădiţei – viaţa în Hristos
6. Pilda semănătorului – primire şi împlinire a cuvântului lui Dumnezeu
7. Pilda neghinei – îndelunga răbdare şi dreptatea lui Dumnezeu

Tematica pentru etapa judeţeană:
1. Crezul – sinteza învăţăturii de credinţă
2. Învăţătura despre Sfânta Treime în Crez
3. Comuniunea oamenilor cu Dumnezeu în Biserică
4. Credinţa în înviere şi viaţa veşnică
5. Pilda viţei şi a mlădiţei – viaţa în Hristos
6. Pilda semănătorului – primire şi împlinire a cuvântului lui Dumnezeu
7. Pilda neghinei – îndelunga răbdare şi dreptatea lui Dumnezeu
8. Biserica, locaş de închinare
9. Icoana – fereastră spre cer
10.Cântarea religioasă – formă de rugăciune
11. Călătorind cu Dumnezeu – pelerinajul la biserici şi mănăstiri

Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Răbdare şi încredere în Dumnezeu
2. Iubirea faţă de Dumnezeu şi de aproapele
3. Imnul dragostei creştine (1 Corinteni 13)

CLASA A IX-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a IX-a, aprobată prin O.M. nr. 5230/01.09.2008 încadrându-se în următoarele repere:

Tematica pentru etapa locală:

1. Adorarea lui Dumnezeu
2. Preacinstirea Maicii Domnului
3. Cinstirea Sfinţilor
4. Datorii faţă de Dumnezeu
5. Datorii faţă de sine
6. Datorii faţă de aproapele
7. Pregătirea credinciosului pentru participarea la sfintele slujbe

Tematica pentru etapa judeţeană:
1. Adorarea lui Dumnezeu
2. Preacinstirea Maicii Domnului
3. Cinstirea Sfinţilor
4. Datorii faţă de Dumnezeu
5. Datorii faţă de sine
6. Datorii faţă de aproapele
7. Pregătirea credinciosului pentru participarea la sfintele slujbe
8. Chemarea omului spre asemănarea cu Dumnezeu
9. Eu şi duhovnicul meu
10. Bucurie şi responsabilitate în relaţiile dintre tineri
11. Monahismul - formă a spiritualităţii creştine

Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Religii în antichitate: în Mesopotamia şi Egipt
2. Religii în antichitate: în Grecia şi Roma

CLASA A X-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a X-a, aprobată prin O.M. nr. 5230/01.09.2008 încadrându-se în următoarele repere:


Tematica pentru etapa locală:1. Cinstirea sfintelor moaşte
2. Cinstirea sfintelor icoane
3. Cinstirea sfintei cruci
4. Respectul faţă de cele sfinte
5. Legea morală a Vechiului Testament (Decalogul)
6. Legea morală a Noului Testament (Predica de pe munte)
7. Virtute şi păcat
8. Coştiinţa morală - glasul lui Dumnezeu în om

Tematica pentru etapa judeţeană
1. Cinstirea sfintelor moaşte
2. Cinstirea sfintelor icoane
3. Cinstirea sfintei cruci
4. Respectul faţă de cele sfinte
5. Legea morală a Vechiului Testament (Decalogul)
6. Legea morală a Noului Testament (Predica de pe munte)
7. Virtute şi păcat
8. Coştiinţa morală - glasul lui Dumnezeu în om
9. Iubire şi dreptate
10. Rugăciune şi reconciliere

Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Locaşurile de cult ale creştinilor – apariţie şi dezvoltare în contextul culturii universale
2. Stiluri arhitecturale reprezentative (în lume şi în ţară)
3. Religii orientale (hinduismul, budismul, confucianismul)

CLASA A XI-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a XI-a, aprobată prin O.M. nr. 5230/01.09.2008 încadrându-se în următoarele repere:


Tematica pentru etapa locală:
1. Descoperirea lui Dumnezeu
2. Întruparea Fiului lui Dumnezeu
3. Jertfa pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos
4. Adeverirea morţii şi realitatea Învierii Mântuitorului
5. Lucrarea Sfântului Duh în lume
6. Familia creştină – azi
7. Rolul creştinilor în promovarea valorilor religioase
8. Forme de denaturare a persoanei (corupţia, minciuna, înşelătoria)

Tematica pentru etapa judeţeană
1. Descoperirea lui Dumnezeu
2. Întruparea Fiului lui Dumnezeu
3. Jertfa pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos
4. Adeverirea morţii şi realitatea Învierii Mântuitorului
5. Lucrarea Sfântului Duh în lume
6. Familia creştină – azi
7. Rolul creştinilor în promovarea valorilor religioase
8. Forme de denaturare a persoanei (corupţia, minciuna, înşelătoria)
10. Jertfa euharistică şi iubirea jertfelnică
11. Respectul faţă de lumea creată – ecologie creştină

Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Elemente de iconografie
2. Semnificaţia aşezării sfintelor icoane în biserică
3. Iudaismul
4. Creştinismul
5. Neînţelegerile din 1045
6. Reforma

CLASA A XII-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a XII-a, aprobată prin O.M. nr. 5230/01.09.2008 încadrându-se în următoarele repere:


Tematica pentru etapa locală:
1. Credinţa în înviere şi în viaţa veşnică
2. Rugăciunile pentru cei adormiţi în Domnul
3. Rolul tinerilor în apărarea vieţii: combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane
4. Monumente reprezentative de artă creştină din România şi din Europa
5. Asceza creştină – post, rugăciune, milostenie
6. Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios
Tematica pentru etapa judeţeană:
1. Credinţa în înviere şi în viaţa veşnică
2. Rugăciunile pentru cei adormiţi în Domnul
3. Rolul tinerilor în apărarea vieţii: combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane
4. Monumente reprezentative de artă creştină din România şi din Europa
5. Asceza creştină – post, rugăciune, milostenie
6. Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios
7. Ortodoxia
8. Catolicismul
9. Protestantismul şi Neoprotestantismul

Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Oameni de cultură români - promotori ai valorilor creştine (Nicolae Iorga, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Petre Ţuţea, Dumitru Stăniloae, Mircea Eliade, Constatin Brâncuşi)



BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune a BOR, toate edițiile tipărite cu binecuvântarea Sf. Sinod
2. ***, Bioetică și taina persoanei, Editura Bizantină, 2006
3. ***, Catehism - Învățătura de credință ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de Misiune a BOR, Bucureşti
4. ***, Credinţa Ortodoxă, tipărită cu binecuvântarea Î.P.S. Dr. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Trinitas, Iaşi, 2007
5. ***, Molitfelnic, Editura Institutului Biblic și de Misiune a BOR, Bucureşti
6. ***, Parabolele şi învăţăturile Domnului nostru Iisus Hristos, Editura Vestala, Bucureşti, 1998
7. *** Patericul, Tipărit de Episcopia Ortodoxă Română a Alba-Iuliei cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Episcop Andrei, Alba-Iulia, 1990
8. ***, Sfintele Evanghelii şi Rugăciuni alese, Editura Renaşterea, Cluj Napoca, 2009
9. ***, Simbolul de credinţă pe înţelesul copiilor, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti ,2011
10. Branişte, Ene şi Branişte, Ecaterina, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Editura Diecezană, Caransebeş, 2001
11. Bria, Ion Pr. Prof. Dr., Dicţionar de Teologie Ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994
12. Călugăr, Dumitru, Șapte cărți de religie, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990
13. Cristea, George, În ţara bisericilor de lemn, Editura Mitropoliei Ardealului, Sibiu, 1989
14. Ieremias, Ioachim, Parabolele lui Iisus, trad. de P.S. Calinic Dumitriu, Pr. Vasile Mihoc şi Dr. Ştefan Matei, cuvânt introductiv de Pr. Galeriu, Anastasia, Bucuresti, 2000
15. Ilie, Arhimandritul Cleopa, Despre credinţa ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1987
16. Irineu, Episcop de Ecaterinburg şi Irbit, Educaţia religioasă-învăţături pentru copii şi tineri, Editura Sofia, Bucureşti, 2002
17. Lemeni, Adrian, Adevăr şi comuniune, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2011
12
18. Logothetis, Spiridonos Arhimandrit, Răspunsuri la întrebări ale tinerilor (1,2), Editura Sofia, Bucureşti, 2004
19. Marc-Antoine Costa de Beauregard, Rugaţi-vă neîncetat, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2011
20. Mladin, Nicolae (şi colaboratorii), Teologia Morală Ortodoxă, 2 vol., E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1979, 1980
21. Paisie Aghioritul, Viaţa de familie (IV), Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2003
22. Papacosta, Serafim, Minunile Domnului, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2001
23. Păcurariu, pr. prof. dr. Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, EIBMBOR, vol. I-III, Bucuresti 1991,1994,1997 şi ediţia revizuită, vol. I-II, Trinitas, Iaşi, 2004-2006
24. Părăian, Teofil, Veniţi de luaţi bucurie, Ediţie realizată de Ioan Gânscă, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001
25. Plămădeală, Mitropolitul Ardealului Antonie, Tâlcuiri noi la texte vechi, editura Mitropoliei Ardealului, Sibiu, 1989
26. P.F. Dr. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei, Trinitas, Iaşi, 2007
27. Răducă, pr. Vasile, Ghidul creştinului ortodox de azi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998
28. Rose, Serafim , Cartea Facerii şi omul începuturilor, Editura Sofia, Bucureşti, 2001
29. Schmemman, Alexander, Postul cel Mare, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1995
30. Sfântul Simeon Noul Teolog, Cateheze, Scrieri II, Editura Deisis, Sibiu, 1999
31. Slevoacă, pr. Dr. Ştefan, Din tezaurul ortodoxiei, Editura Episcopiei Buzăului, 1990
32. Stan, Alexandru şi Rus, Remus, Istoria Religiilor, Manual pentru seminariile teologice, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1991
33. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, I (1996), II (1997), III (1997), E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti
34. Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheze Maritale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004
35. Zăgrean, Ioan, Morala Creştină, Manual pentru seminariile teologice, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003

Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan: Eu nu cred în Iisus doar pentru că aşa am fost educat de părinţi. Sunt un intelectual trecut prin şcoli, care a căutat să-şi explice lumea. Dar dintre toate ma­rile spirite care au trăit pe Terra (Buda, Confucius, Pi­ta­gora etc) Iisus are cea mai perfectă acoperire ştiinţi­fică.



Sursa: lavi-enrose.com
http://safiisanatos.ro/sanatate-mentala/un-om-valoreaza-atat-cat-iubeste-prof-dr-dumitru-constantin-dulcan/


”În spatele tuturor lucrurilor se află Dumnezeu!”
”Nu conştiinţa e produsul cre­ierului, ci cre­ie­rul este produsul con­şti­inţei.”

   Dumitru Constantin Dulcan este medic neurolog şi psihiatru, doctor în ştiin­ţe medicale, bun cunoscător al filosofiei ştiinţei şi pionier în scrierile din domeniul con­ştiinţei.
   O minte strălucită, cu o curiozitate şti­in­ţifică ieşită din comun, care nu încetează să caute răs­puns la marile întrebări ale existenţei. Nu doar distinc­ţiile medicale internaţionale i-au adus recunoaşterea, ci şi curajul de a răsturna viziunea materia­listă asupra lumii, demonstrând, într-o carte publicată prima oară în 1981, că există o “minte uni­versală”, care ordonează şi co­or­donează toate lucrurile din jur.
   “In­teligenţa materiei”, cartea ca­re a bulversat lumea ştiinţifică ro­mâ­nească, a fost bestsellerul ace­lor ani. Au existat chiar voci care au considerat-o demnă de premiul Nobel. Ascensiunea ei a fost curma­tă brusc de regimul co­mu­nist, speriat de ideile prea îndrăz­neţe pe care le susţinea. A fost re­tra­să de la Premiul Academiei Ro­mâne, care i s-a înmânat abia la a doua ediţie, în 1992. După mai bine de trei decenii de la apariţie, cele mai multe dintre intuiţiile dom­nu­lui profesor Dulcan au fost con­firmate de ştiinţa actuală. Dacă destinul cărţii i-ar fi fost favorabil şi ar fi beneficiat la timp de o traducere, numele lui Dumitru Constantin Dulcan ne-ar fi repre­zentat azi la nivel internaţional, aşezat cu mândrie alături de al celorlalţi trei mari promotori ai Noii Spiritualităţi: Stanislav Grof, Ervin Laszlo şi Peter Russell.
Dimineaţă de vară…

- Domnule doctor, vă propun să pornim pe firul biografiei. Întreaga dvs. viaţă aţi dedicat-o studiului. Ce v-a condus spre ceea ce sunteţi astăzi? Aţi simţit fascinaţia pentru cunoaştere de mic?

– De foarte mic. Îmi amintesc o dimineaţă de vară din satul meu argeşean, Mârghia. Eram copil. Dormi­sem pe prispă şi m-am trezit cu faţa spre răsărit. Cerul avea o culoare înnebunitor de frumoasă şi, privindu-l, mi se părea că mi se adresează, că vrea să-mi spună, uite, exist! Existam, dar nu ştiam ce sens are viaţa. Eram prea mic ca să-mi pot răspunde. Dar mi-am pro­pus atunci să aflu. Ştiu că pare de necrezut, dar de la vârsta aceea mi-am făcut, pas cu pas, un program de instruire pe care nu l-am mai abandonat niciodată.

- Aţi studiat medicina. De ce, dintre toate disci­pli­nele, aţi ales tocmai neurologia?

– Era parte din planul făcut în copilărie. Am intuit de mic că medicina îmi poate oferi ceea ce eu nu pu­team afla doar din cărţi. Iar neurologia mă ajuta să descifrez complexitatea creierului uman. Creierul e cel care deţine misterul întregii noastre existenţe. Înţele­gând creierul, înţelegem, în bună parte, funcţionalitatea organismului viu. După absolvirea Medicinei, am ur­mat însă şi cursuri serale de iniţiere muzicală, de isto­ria culturii şi civilizaţiei. Am citit fizică, matematică, is­toria religiilor şi filosofie. Şcoala îmi impunea con­cepţia ei materialistă, religiile îmi spuneau că există un Dumnezeu. N-aveam decât o finalitate în toate că­ută­rile mele: să aflu cine are dreptate şi să răspund în­trebării din copilărie: cine sunt eu? După ce am ter­mi­nat facultatea, căutând să văd dacă e adevărat ce pos­tu­lează ştiinţa, cum că lumea anorganică (pietrele, apa) face, la un moment dat, saltul spre lumea organică (spre viu), într-o seară a anului 1976, am avut revelaţia răs­punsului. Dacă nu introducem în această ecuaţie, o ra­ţiune de dincolo de noi, pietrele niciodată n-or să ajun­gă Adam şi Eva.
Există o inteligenţă a materiei

- O revelaţie care a dus, patru ani mai târziu, la apariţia“Inteligenţei materiei”. Cartea a făcut vâlvă la vre­mea ei, prin teoriile pe care le propunea. I-aţi pu­­tea rezuma conţinutul, pentru cititorii revistei noas­­tre?

– Dacă ar trebui să rezum într-o frază ce am scris în cartea asta, aş spune aşa: există o inteligenţă a mate­riei. Orice manifestare din univers, începând de la macrocosmos şi pâ­nă la micro­cos­mos, are ca substrat o inteligenţă. De pildă, doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen vor da întotdeauna o moleculă de apă, nu altceva. Până şi particulele, cuan­tele, au un rudiment de inte­ligenţă al lor. Exact asta încerc să arăt în cele peste 300 de pagini ale cărţii, sur­volând toate sursele de informaţie accesibile, de la ştiinţă la religie, de la experimentul de laborator la experienţa personală ca medic ne­urolog. Cu alte cu­vin­te, de­mons­trez că în spatele tuturor lucrurilor se află Dumnezeu.

Ca să scriu această carte, am citit ma­teria multor discipline universi­tare. As­tăzi, bazându-mă pe o cunoaştere ştiinţifică, pot afirma cu certitu­dine că lucrurile nu au pornit din­tr-o întâmplare şi viaţa nu e acci­den­tală pe pământ, aşa cum spun manualele de bio­lo­gie. Ba mai mult, afirm că universul se sprijină pe legi morale. Am ajuns la concluzia că şi creierul respectă un cod etic, un cod moral, similar cu al marilor religii. Cum ştim asta? Iată un experiment. La începutul anilor 2000, la Uni­versitatea Wisconsin, s-au făcut cercetări pe călu­gări tibetani. S-a constatat că la emoţiile pozi­tive – empatie, respect, admiraţie etc – se activa o arie din lo­bul frontal stâng, în timp ce trăirea sentimentelor ne­gative activa o arie din lobul frontal drept. În con­se­cinţă, creierul face o distincţie între bine şi rău. Dar creierul e o masă de carne şi nu are cum să facă selec­ţia între bine şi rău doar prin sine. E clar că există o con­ştiinţă care face această triere, iar ea se supune la rândul ei unei legi morale, altfel cum ar face-o? Deci, legea lui Dum­nezeu este legea Bine­lui. Dar poate argumentul acesta nu e su­ficient ca să în­ţelegeţi de ce uni­ver­sul e construit pe tiparul Bine­lui. Vă dau alt exem­plu, la nivel de chimie:gân­durile nega­tive la nivel de chimie a sângelui deter­mi­nă în corp un viraj spre aci­di­tate (care înseamnă îm­bă­trânire, boală, degene­res­cenţă). Faptele pozitive şi senine duc corpul către un ph alcalin, care se traduce prin longevitate şi vita­litate. Până şi ADN-ul nostru face diferenţa în­tre bine şi rău. S-a luat o probă de ADN de la un individ, a fost dusă la distanţă şi monito­rizată prin mij­loace de laborator. Asupra in­di­vidului s-au exercitat diverse influenţe, negative sau pozitive. La cele negative, spirala ADN-ului se contracta, la cele pozitive se decontracta. Până şi în ADN-ul nostru sunt înscrise pre­misele sănătăţii şi bolii.
Devenim ceea ce gândim

- Boala e prin urmare rezultatul tuturor influen­ţelor negative?

– Venim pe pământ pentru a evolua, dar prin erori repetate ne creăm nişte dezechilibre, nişte energii ne­gative, care nasc suferinţa. Suferinţa este rezultatul comportamentului nostru, care a ajuns, de-a lungul secolelor, să fie într-un mare dezacord cu biologia noastră şi cu legile fiinţării noastre. N-am fost creaţi de Dum­nezeu să suferim, biologia noastră o demons­trea­ză: avem nevoie de fericire. În concluzie, devenim ceea ce gândim, sănătoşi sau bolnavi, fericiţi sau nefe­riciţi. Chiar şi la nivelul creierului, înnoirea celulelor noastre nervoase este favorizată de o gândire cons­tructivă, optimistă şi este inhibată de agresivitate, furie şi depresie. Orice emoţie negativă blochează celulele sis­temului imunitar pentru cinci, şase ore. Asta în­seamnă că un gând de invidie, de răutate, un necaz ne lasă organismul fără apărare pentru câteva ore. Ştim din descoperirile fizicii cuantice că orice gând are un substrat de câmp, acest câmp are efect de dispersie, se pro­pagă în spaţiu. Când ne gândim insistent la un lucru, îl creăm în planul de dincolo de noi, iar el se întoarce la noi. Putem, deci, face rău cu un gând, nu nu­mai nouă, ci şi celorlalţi din jur şi întreg universului. Am avut ocazia să verific şi în practică lucrurile astea. Pacienţii optimişti, ferm convinşi că se vor vindeca, îşi aju­tau organismul să lupte cu boala şi chiar se recu­perau. Ceilalţi, pesimiştii care se plângeau în perma­nenţă, se otrăveau cu propriile gânduri, iar starea lor se deteriora. Îmi pare rău că nu am avut resurse financiare să-mi fac un sanatoriu, în care să le vorbesc bolnavilor despre boala lor şi despre comportamentul care duce la vindecare. A învinge boala înseamnă, în primul rând, a o înţelege şi a nu te revolta contra ei.

- Autosugestia e foarte la modă în ziua de azi. Cre­deţi şi dvs. că am putea fi mai sănătoşi doar prin puterea gândului?

– Sunt şi boli care ne sunt date ca lecţii. Dar în cele mai multe cazuri, bolile noastre au cauze spirituale: in­vidia, răutatea, competiţia acerbă, egoismul şi do­rinţa de răzbunare, la care se adaugă frica şi stresul ge­ne­rat de o societate ultratehnologizată. Stresul înseam­nă moartea celulei. Încă de la anul 1000, Avicenna a făcut un experiment şi a pus un miel într-o cuşcă lângă cuşca unui lup. Mielul a murit, pur şi simplu, de frică. Când ne e frică, nu se mai secretă chimia necesară şi celula moare. Pe termen lung, asta înseamnă scleroze, boli degenerative, Parkinson şi demenţă. Ce să mai vorbim despre faptul că epoca noastră e una din epo­cile cu cele mai multe cazuri de depresii şi suicid. Şti­aţi că depresia este unul din factorii care favorizează apariţia bolii Alzheimer? Depresia este o otravă pentru organism. Ca să răspund însă la întrebare, ar trebui să înţelegem că nu ne putem păstra sănătatea decât gân­dind şi făcând binele, pentru a fi în armonie cu uni­versul. Iisus avea dreptate când îndemna pe fiecare să-şi iubească aproapele ca pe sine însuşi.
“Când crezi, îţi mobilizezi toate mecanismele de vindecare”

- Faptul că aţi demonstrat ştiinţific existenţa lui Dumnezeu v-a întărit şi mai mult credinţa? V-aţi apropiat şi mai mult de Hristos?

– Eu nu cred în Iisus doar pentru că aşa am fost educat de părinţi. Sunt un intelectual trecut prin şcoli, care a căutat să-şi explice lumea. Dar dintre toate ma­rile spirite care au trăit pe Terra (Buda, Confucius, Pi­ta­gora etc) Iisus are cea mai perfectă acoperire ştiinţi­fică. Am luat rând pe rând toate noţiunile predicate de el şi toate pot fi explicate în termenii ştiinţelor actuale. Vă dau doar un exemplu. Ce înseamnă iertarea? Din punct de vedere spiritual, înseamnă pace şi armonie. Din punct de vedere ştiinţific, prin iertare, la nivel de ADN, modelul negativ este pur şi simplu şters şi se instalează în corp o bună chimie şi un echilibru ener­getic. E fantastic, e pur şi simplu ca resetarea unui com­puter. Despre puterea credinţei, am vorbit deja. Iisus ar fi putut zice “eu te-am vindecat”, dar a ales să spună “credinţa ta te-a vindecat”. Când crezi, îţi mo­bilizezi toate mecanismele de vindecare. Dar a şti că Dumnezeu există nu e totul. Doar religia îţi dă trăirea emoţiei transformatoare, acea deschidere a sufletului prin care trăieşti cu adevărat relaţia cu Dumnezeu. Nu doar mersul la biserică e important, ci şi puterea ru­găciunii pe care o poţi face oriunde.

- Mai sunt oare canoanele şi dogmele Bisericii în acord cu spiritul vremurilor noastre?

– Din păcate, istoria ne dovedeşte că şi ştiinţa a gre­şit, negându-l pe Dumnezeu, şi Biserica a greşit, ar­­zân­du-l pe Giordano Bruno pe rug sau condam­nându-l pe Galilei. 200 de ani i-au trebuit Bisericii să accepte că pământul se învârte în jurul soarelui şi nu in­vers. În viitor, ştiinţa şi religia trebuie să-şi dea mâna, să se întâlnească la jumătate de drum, pentru a ajunge la o singură teorie care explică lumea. Orice excludere a unei părţi sau aducere la exagerare a alteia duce la rigiditate sau fanatism. Fundamentaliştii susţin că la Dumnezeu nu se ajunge decât pe o singură cale. Şi totuşi, Dumnezeu însuşi ne spune prin o mie de surse că drumurile spre el sunt nenumărate. Vârful mun­telui e unul singur, indiferent pe ce versant îl urci. Până la urmă, religiile vor ajunge la o concordie uni­versală. Nu este admisibil să spun că, dacă eu sunt ortodox, iar tu catolic, eu sunt agreat de Dumnezeu, şi tu nu.

- Criza lumii de azi nu e şi o criză a spiritului?

– Criza lumii ac­tua­le este în primul rând o criză morală, pen­tru că oamenii nu ştiu cine sunt cu ade­vărat. Omenirea se în­dreaptă spre o nouă con­ştiinţă, spre o nouă uma­nitate. Suntem în­tr-un moment de coti­tură. În următorii 10-15 ani, vom ajunge în cu totul altă lume, o lu­me a spiritualităţii. Această aliniere a pla­netelor care s-a produs acum nu e doar un de­taliu de ordinul amu­za­men­tului catastrofic. Este o realitate astro­no­mică. N-o să ne creas­că cinci mâini, cu siguranţă! Schimbările vor fi la nivel de con­ştiinţă. In­trăm într-o zonă de energie cu o frec­venţă mult mai înal­tă decât cea în care eram. Asta va produce mutaţii fundamentale în creier şi la nivel de ADN. Deja s-au făcut teste pe un lot de copii născuţi între 1982-1983 şi s-a constatat că nivelul lor de inteligenţă e mult peste nivelul stabilit anterior pentru genii. Se crede şi că ADN-ul nostru ar putea să ajun­gă, în plan ener­getic, la 36 de spirale în loc de 

2. Lumea vii­toare va fi a spiritua­lităţii şi a ce­lor supra­dotaţi. A­proa­pe îmi pa­re rău ca nu am vârsta s-o mai tră­iesc.
“Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut o frunză”


- V-aţi dedicat întreaga viaţă eforturilor de a cu­noaşte. A meritat? Se spune că atunci când înţelegi totul, viaţa devine mai tristă.

– Din contră, cunoaşterea aduce cea mai mare bucu­rie. Ea aduce adevărul despre tine. E exact cum spune Iisus, “şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi”. Să înţelegi lumea îţi aduce o eliberare enormă de erori de gândire şi prejudecăţi. Îţi dă bucu­ria de a descoperi singur resorturi şi corespondenţe. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut o frunză, o piatră sau un câine. Că mi-a dat posibilitatea să fiu om şi să ajung să ştiu ceea ce ştiu. E extraordinar să poţi afla cine eşti, de unde vii şi încotro te duci.

- Şi cine suntem noi, oamenii? Poate ştiinţa de azi să răspundă la o întrebare cu care filosofia se chinuie de milenii?

– Suntem conştiinţă întrupată şi suntem nemuritori. Timpul nostru în raport cu timpul de dincolo este doar o clipă fără importanţă.Venim de undeva şi plecăm spre altceva, viaţa pe Pământ e doar o scurtă vizită, o lecţie pentru evoluţia noastră. Facem cu toţii parte dintr-un plan divin şi suntem trimişi aici cu o misiune. Venim cu un bagaj de talente şi predispoziţii care ser­vesc misiunii noastre pe pământ. Despre lucrurile acestea putem afla mai multe de la cei care au traversat experienţa morţii cli­nice.

- Aţi întâlnit, în practica dvs. medi­cală, cazuri de moar­te clinică? Ce ne spu­ne experienţa lor?

– Experienţa mor­­ţii clinice ple­dea­ză pentru existenţa unei alte dimensiuni, spiri­tua­lă, în univers, din­colo de cea a lu­mii de pe Pământ, în care trăim adevărata noas­­tră viaţă. Cei ca­re au trecut prin moar­tea cli­nică şi au descris lu­mea de din­colo vor­besc despre întâlnirea cu o Fiinţă de Lumi­nă, pe care o asi­mi­lează cu Dum­nezeu.

- Dacă suntem ne­muritori, de ce ne e atât de frică de moarte?

– Pentru că nu cunoaştem adevărul despre noi şi cre­dem că totul începe şi se sfârşeşte pe Pământ. Moartea e experienţa conştiinţei care trece din planul fizic în planul spiritual. M-am întrebat mult timp de ce murim. De ce ne uzăm fizic, dacă energia fundamen­tală, cuantică, este infinită şi nu se consumă? Am în­ţe­les târziu că aici sun­tem doar la o şcoală, iar corpul e uniforma ne­cesară aici. Numai întrupaţi în carne şi oase avem senzaţiile tu­tu­ror lucrurilor. Im­pli­carea simţurilor e necesară lecţiei pe care o avem de învăţat. Moar­tea e trecerea în altă dimensiune, care e cea mai fericită.

- După mai bine de pa­tru decenii de prac­tică medicală în neu­rologie şi psihiatrie, creierul uman vă mai ascunde vreo taină?

– Creierul păstrează încă multe enigme. El este receptorul conşti­inţei sau, altfel spus, al lui Dumnezeuîntr-un sens mai larg. Facem o encefalogramă şi nu distingem decât o linie sinuoasă a activităţii electrice a creierului, dar nici o singură volu­tă nu ne spune că ea în­seamnă un cuvânt anu­me sau un gând. Cum trans­cende infor­ma­ţia din planul fizio­logic în pla­nul con­ştiinţei ră­mâ­ne de neînţeles. De aceea am fost printre primii care au îndrăznit să afir­me că nu conştiinţa e produsul cre­ierului, ci cre­ie­rul este produsul con­şti­inţei. Creierul nostru e doar un re­cep­tor. Aşa se explică cum ne re­amin­tim tot îna­in­te de moar­te, în filmul vieţii, deşi la bătrâneţe ui­tăm o mul­­ţime de lu­cruri. Ne­u­ronii îm­bă­trânesc şi mor, sunt ca un radio de­­fect care nu mai re­cep­­ţionează un­de­le. Me­­moria însă nu se pier­­de, e undeva în câm­­pul in­formaţional de deasu­pra. Vă daţi sea­­ma ce mister e în noi?
“Dacă m-am născut în România, înseamnă că trebuie să fiu aici”

- Să trecem şi la cele lumeşti. Aţi avut multe ecouri în Occident, după apariţia cărţii “Inteligenţa materiei”. Cu toate astea, nu aţi emigrat. V-am găsit la Sinaia, într-un mic birou cu vedere spre munte. În locul deschiderii, aţi ales izolarea.

– Când am scris Inteligenţa materiei, am plecat pe drumul ăsta de unul singur, într-o ţară cu un regim opresiv, unde numai de libera circulaţie a ideilor nu putea fi vorba. Ulterior am aflat că în Statele Unite se organizau întâlniri de specialişti care puneau aceleaşi probleme. Am avut o singură dorinţă atunci, în 1981, să nu fiu depăşit în cunoaştere, măcar până în anul 2000. Şi nu numai că n-am fost, dar mai sunt încă lu­cruri de scris şi demonstrat. De rămas, aş fi putut ră­mâ­ne la Paris, în 1986. N-am făcut-o pentru că sunt legat afec­tiv de pământul şi de neamul meu. Şi din con­şti­in­ţa faptului că, dacă m-am născut în România, în­seam­nă că trebuie să fiu aici. Profesor sunt, o maşină am, o casă am. Ce-mi mai trebuie? Aşa cum înţeleg eu lucru­rile în universul ăsta, singura mea referinţă e acolo sus. Mai departe nu ţine de mine.

- Aţi practicat medicina, aţi scris, aţi studiat, aţi par­ticipat la congrese şi conferinţe. Unde a mai în­căput între toate astea şi viaţa de familie?

– Toate vacanţele mele mi-am chinuit soţia şi fiul. Eu stăteam să lucrez, în timp ce ea stătea cu copilul singură. Mi-a spus cu tristeţe, imediat după căsătorie: “Credeam şi eu că eşti un om normal.” (râde)

M-a iertat între timp şi m-a şi ajutat foarte mult în ceea ce am făcut. Şi acum lucrez în acelaşi ritm. Mă aşez la 8 dimineaţa pe scaun şi mă mai ridic după ce s-a lăsat noaptea. În Bucureşti n-aş putea face asta, fiindcă sunt prea multe lucruri care îmi distrag atenţia. Înainte să mă apuc să scriu “Inteligenţa.”, am stat mult şi m-am gândit dacă să mă angajez sau nu la un travaliu imens, riscând să-mi pierd cei mai frumoşi ani, între 30 şi 40, pentru un succes incert. Şi totuşi mi-am zis că merită. Nimic nu reuşeşte cu adevărat dacă nu faci sacrificii. Bucuriile pe care le trăiesc acum îmi demonstrează că am pariat corect.

Un om valorează atât cât iubeşte !

Pr. Elpidios: dupa panica si razboiul din Siria se va afisa antihristul


Sursa: http://ortodoxianeamului.wordpress.com/2014/05/12/parintele-elpidios-dupa-panica-si-razboiul-din-siria-se-va-afisa-antihristul/

     Într-adevăr viziunile parintelui Elpidios pentru venirea lui Antihrist ne da fiori. Evoluțiile dramatice din Egipt, invazia iminentă a Siriei, și disputele dintre Israel și Iran vor sta în etapa de pregătire pentru apariția profetului fals va aduce la o presupusa pace in lume … .
Mai jos este extras relevant dintr-un discurs recent al Parintelui Elpidios la 6 august2013 (un exemplu de inainte vedere cu privire la intenția de invazia americana din Siria), care literalmente spune totul:
    “În această mizerie patru state mari vor crea panică si un război generalizat se apropie . Și aceste patru state sunt Israel, Iran, Egipt și Siria. Aceste patru, state vor crea noi date pentru aspectul final al venirii lui Antihrist. Antihristul prin proprii sai liderii va crea două noi state, care vor fi conduse de lideri încăpățânati și puternici, care se vor ciocni. Cele două state se vor ciocni si va începe să degenereze în război care se va extinde astfel încât să atingă si pe cei neimplicati. Atunci se va vedea ca din conflictul celor 2 state vor fi nevoiți să înceapă să se vorbească despre pace. De nicăieri, de la Est va veni, veți vedea o persoană atât de puternica, atât de inteligenta, atât de diabolica de înțeleapta, atât de fermecător, avand posibiliati financiare, un foarte bun negociator. Și această persoană prin negociere va fi capabila in a echilibra reacțiile statelor și acesta va duce la prima pace. Când va veni această primă pace în acest conflict patru state vor juca un rol important pentru venirea lui Antihrist. Siria, Israel, Egipt și Iran, de acolo se va raspandi in reacție și in celelalte state și de nicaieri va veni Antihristul, care va fi tot ceea ce am spus, absolut fermecător, cu umor, cu aparenta bunăvoință, iar apoi va fi capabil de a opri războiul. Va fi primit ca un prinț al păcii, mass-media și toți liderii de atunci accepta acest lucru ca o personalitate de top. Il vor chema în toate statele pentru a tine discursuri, să-l întâlnească și sa i se supuna va fi promova încet, încet ca lider mondial. Bisericile vor fi într-o situație grea, devastate de mai multe scandaluri și multe conflicte vor striga sa devina una cu Antihristul. Proorocul mincinos va spune lumii că el este adevăratul lider. Antihristul NU va veni atunci să predice religia lui Dumnezeu, ci a omului. Religia umanitara va predica. Acesta subliniază conceptul de Dumnezeu, dar in sensul de om. El va vorbi despre conceptul ca omul poate deveni Dumnezeu. Si voi spuneti ca sunt Dumnezeu. eu sunt liderul! Se va accepta tot ce este indecent si care nu există în Biblie, il vor accepta toți ca un membru de bază și lider iar proorocul mincinos va cere tuturor credincioșilor care se vor supune și altor biserici sa fie subjugati de el. Antihristul va imputernici Vaticanul ca autoritatea absolută în toate celelalte biserici, toate religiile și toate confesiunile. Apoi, va începe cea mai mare persecuție a crestinismului suferită vreodată. “

Preotul Mihai-Andrei Aldea: Eu şi peste un milion de oameni refuzăm cardul de sănătate. Răspunsul CNSAS


Preotul Mihai-Andrei Aldea: Eu şi peste un milion de oameni refuzăm cardul de sănătate. Răspunsul CNSAS

    Reprezentanţii unor organizaţii religioase au declarat vineri, într-o întâlnire cu autorităţile, că nu doresc carduri de sănătate, pentru că datele medicale nu sunt în siguranţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, spunând că le pot fi date adeverinţe, relatează Mediafax.
    „Binele dumneavostră nu este şi binele nostru. Nu vrem card”, au spus încă din deschiderea dezbaterii publice primii vorbitori din partea asociaţiilor religioase.
     „Vrem alternative, adică adeverinţe fără cip. Card înseamnă drac, iar cipul conţine cifra diavolului, 666. Nu vrem ca datele noastre medicale să ajungă la oricine (…). Daţi-mi 24 de ore şi vă sparg orice site„, a continuat unul dintre vorbitori, arătând că acordul pentru donare de organe exprimat prin card îi poate face pe titulari să se teamă că vor deveni victime ale traficului de organe.
     Alţi reprezentanţi ai acestor asociaţii au mai spus că prin card se urmăresc „interese obscure din afara României”.
      Părintele Mihai-Andrei Aldea, de la Mănăstirea Paltin Petru Vodă din judeţul Neamţ, a spus că peste un milion de oameni au refuzat cardul.
     „Eu şi peste un milion de oameni refuzăm cardul, din motive foarte diferite: unii din motive de conştiinţă pur şi simplu, alţii din motive de conştiinţă religioasă, alţii pentru că au dreptul să refuze procesarea datelor personale după voia altor instituţii. Din nenorocire, instituţiile statului aplică logica teroriştilor de la Paris: dacă nu eşti de acord cu noi, te omorâm. Pentru că aceşti oameni care nu acceptă cardul de sănătate, în lipsa unei alternative, sunt condamnaţi la moarte, la execuţie, aceia dintre ei care sunt grav bolnavi şi li se refuză dreptul la consultaţie, culmea aberaţiei. În hotărârea de Guvern este o alternativă, dar aceasta este restrânsă la ceea ce vor legiuitorii, dacă o lărgesc pentru libertatea de conştiinţă s-a rezolvat problema şi dezbaterea este inutilă”, a spus părintele Mihai-Andrei Aldea.
     Întrebat cine sunt cei 1 milion de oameni care refuză cardul, preotul a spus că sunt din toate categoriile: creştini ortodocşi, oameni de alte religii şi grupuri de atei.
    „Vorbim de peste un milion de cetăţeni care au semnat în urmă cu câţiva ani un document pe care l-au trimis la preşedinţie. Ni s-a răspuns că ni se va da alternativă. De patru ani, Ministerul Sănătăţii ne-a promis o alternativă. De ce îl refuzăm? De exmplu, pentru că este prevăzut că se dă cu acordul al asiguratului. Dacă te obligă, eşti constrâns”, a mai spus preotul.
     Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, a spus că din datele autorităţilor sunt doar 2.000 – 3.000 de români care refuză cardul, dar că va exista o alternativă.
     „Cu certitudine, am subliniat de câteva ori, vom găsi o alternativă la card. În momentul de faţă aş vrea să văd câţi sunt cei care refuză. Din datele noastre sunt puţini, două sau trei mii. O parte din cei care au returnat cardul acum vin şi-l cer. Este clar că trebuie să găsim o alternativă pentru că sunt oameni care îl refuză din motive mai mult sau mai puţin obiective, mai mult sau mai puţin înţelese de mine. Dar sigur acea adeverinţă o să îi pună pe drumuri, de la casă, la medic şi aşa mai departe. Dacă doresc adeverinţa, rămâne adeverinţa, nu doresc ca cineva să rămână fără servicii medicale pentru faptul că s-a introdus cardul. (…) Nu suntem împotriva acestor opinii, respectăm credinţa, respectăm absolut tot ce doreşte pacientul, dar cardul la noi sau în alte sisteme de asigurare, pentru că toate sistemele de asigurare au card, nu face altceva decât să pună ordine în acordarea serviciilor şi în eficientizarea banilor”, a explicat Ciurchea.
      În pofida asigurărilor date de preşedintele CNAS că va fi luată în calcul o alternativă, unii au cerut demisia acestuia.

Sursa: http://activenews.ro/preotul-mihai-andrei-aldea-eu-si-peste-un-milion-de-oameni-refuzam-cardul-de-sanatate_1881067.html

Statutul actual al Religiei în învăţământul public este conform cu legislaţia românească şi se află în multe ţări ale Uniunii Europene

Statutul actual al Religiei în învăţământul public este conform cu legislaţia românească şi se află în multe ţări ale Uniunii Europene
 Sursa: http://patriarhia.ro/statutul-actual-al-religiei-in-invatamantul-public-este-conform-cu-legislatia-romaneasca-si-se-afla-in-multe-tari-ale-uniunii-europene-7742.html

religiainscoli2014
În contextul dezbaterii parlamentare a iniţiativei legislative a domnului deputat Remus Cernea pentru modificarea articolului 18 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prin înlocuirea disciplinei Religie cu disciplina Etică şi cultură civică în învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional, ca parte a trunchiului comun şi acordarea de calificative la disciplina Religie, Patriarhia Română a solicitat Senatului României respingerea acestei propuneri legislative din următoarele motive:

1. Prezenţa disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar românesc este în conformitate cu: prevederile art. 32, alin. (7) din Constituția României (Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege); prevederile art. 32, alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (În învăţământul de stat şi particular, predarea Religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute); prevederile art. 18, alin. (1) dinLegea educației naționale nr. 1/2011 (Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de Religie, conform confesiunii proprii).

2. Sistemul național de învățământ nu prevede posibilitatea existenței disciplinelor cu statut facultativ. Religia este disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Potrivit legislației în vigoare, este obligatorie prezența Religiei printre celelalte discipline din schema orară, dar nu este obligatorie participarea elevilor la ora de Religie. Un exemplu similar la o altă disciplină din trunchiul comun: pentru neparticiparea elevului la orele de educație fizică este necesară scutirea medicală.

3. În contextul legislativ europeanîn mai multe ţări ale Uniunii Europene este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislaţia românească (disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor): Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta.

4. Disciplina Religie propune, nu impune valori spirituale şi morale ce stau la baza culturii europene şi naţionale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber şi care au un rol formativ deosebit, demonstrat şi de studiile sociologice în domeniu. Valorile acestea sunt diferite de cele propuse în cadrul orelor de Etică și cultură civică.

5. În prezent, disciplina Educație civică/Cultură civică face parte din planurile-cadru ale învățământului primar/gimnazial, din aria curriculară „Om și societate”.

6. Evaluarea face parte din specificul oricărei materii şcolare şi este, aşadar, necesară şi la ora de Religie. Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii de evaluare alternative la notă poate constitui o depreciere a statutului acesteia ca disciplină şcolară. Nota funcţionează ca un stimulent al învăţării atât în sens pozitiv („învăţ ca să iau o notă mare”), cât şi negativ („dacă nu mi se pun note, de ce să mai învăţ?”). Corelat cu acest rol de motivare, nota este apreciată de elevi şi profesori ca un barometru al efortului elevilor. Efortul depus de elevi în acumularea de cunoştinţe şi în formarea de atitudini şi conduite moral-religioase se cere răsplătit şi valorizat.

Precizăm că decizia Curții Constituționale a României, din ziua de 12 noiembrie 2014, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 9, alin. (2), teza întâi din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi ale art. 18, alin. (2), teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, nu are nicio legătură cu propunerea domnului deputat Remus Cernea (aşa cum în mod tendenţios au sugerat unele instituţii media) și nu afectează prevederile legale pentru respingerea inițiativei legislative menționate.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

ASOCIAȚIA PĂRINȚILOR ROMÂNI CARE DORESC ORA DE RELIGIE ÎN ȘCOLI


LIANA STANCIU VA CONDUCE ASOCIAȚIA PĂRINȚILOR ROMÂNI CARE DORESC ORA DE RELIGIE ÎN ȘCOLI
În ultima vreme au existat numeroase discuții legate de propunerea legislativă a Senatului pentru înlocuirea, în trunchiul comun de studiu, a orei de religie cu cea de așa-zisă „etică”. Numeroși părinți au reacționat cu privire la aceast proiect de lege și au decis să lupte împotriva deciziei.

    Un părinte hotărât să lupte pentru ca religia să nu fie eliminată din școli este și Liana Stanciu, cunoscut jurnalist și om de radio, implicată în mai multe proiecte filantropice printre care inițiativa de utilare cu aparatură medicală performantă a Spitalului de copii „Marie Curie”.
     Aceasta va fi președintele asociației ”Părinți pentru Ora de Religie”, o asociație ce îşi propune să fie aproape de părinţi, apărători ai celor care sunt interesaţi de educaţia complexă, completă şi de calitate a copiilor.
    Prin această asociație părinții propun și susțin necesitatea educaţiei integrale, care presupune, pe lângă latura morală, estetică, tehnologică, şi o componentă religioasă.
     „Considerăm că ora de religie / de educație creștină este necesară în descoperirea și în asumarea de către copiii noștri a propriei identități, ea contribuie la formarea integrală a personalităţii lor. La vârsta întrebărilor existenţiale şi a formării spirituale a tinerilor, ea poate oferi un suport puternic pentru înțelegerea și rezolvarea problemelor și încercărilor întâlnite. Privită în conținutul său, ora de religie reprezintă o şansă și pentru sistemul de învăţământ de a-şi valorifica un sprijin esenţial în atingerea scopurilor sale generale: prin educație spirituală copiii şi tineri învață iubirea faţă de Dumnezeu şi de oameni, credinţa, speranţa, solidaritatea, recunoştinţa, sfinţenia vieţii, se pune fundația comuniunii între contemporani și între generații.
     O ora de religie pe săptămână este aproape invizibilă faţă de media zilnică de trei ore în faţa televizorului sau a calculatorului/tabletei confirmată de statistici dar ea se poate constitui într-un reper profetic în sufletul acestora. Din punctul nostru de vedere scopul orei de religie este de a-i familiariza pe elevi cu elementele fundamentale ale propriei credinţe religioase, de a le oferi o introducere în studiul celorlalte mari religii ale lumii, precum şi de a-i ajuta să înţeleagă dimensiunea istorică, culturală şi morală a fenomenului religios”, se arată în comunicatul oficial redat de Averea Bisericii.ro.
      Asociația va prelua și administrarea site-ului oradereligie.ro unde toate informațiile legate de acest subiect vor fi actualizate. De asemenea, este important de menționat că poate deveni membru în asociație orice părinte ce dorește să susțină prezența educației spirituale în școala românească.
Sursa: ActiveNews

joi, 1 ianuarie 2015

Religia, şcoala şi dreapta măsură

Religia, şcoala şi dreapta măsură
Sursahttp://proreligie.blogspot.ro/2014/12/religia-scoala-si-dreapta-masura.html

   
Se discută aprins pe tema orelor de religie din şcoli. Dacă să existe sau nu, dacă să fie obligatorii sau facultative, dacă să focalizeze asupra creştinismului, a ortodoxiei, sau să prefere generalitatea unor prelegeri de istoria religiilor.
   Am mai multe argumente care, din punctul meu de vedere, pledează, în mod raţional, pentru păstrarea în programa şcolară a orelor de religie
  Mai întîi, e firesc şi recomandabil ca orice spor de cunoaştere, orice efort de înţelegere, fie că e vorba de istoria doctrinelor economice, de astrofizică, sau de marile texte sacre ale umanităţii, să îşi afle locul în programul de formare şi in-formare a omului tînăr. A evacua religia din sfera culturii e, oricum, ilustrarea unei ignoranţe cronice cu privire la istoria artei, a literaturii, a învăţămîntului universitar, a identităţii spirituale europene şi planetare.Ideea că studiul religiei produce bigoţi, că e vetust, că lezează autonomia statului laic vine, mai mult sau mai puţin conştient, în continuarea propagandei ateiste, a retoricii – cu adevărat vetuste – pentru care religia e „opiumul popoarelor”. 

   Există, e drept, un mod rudimentar, superstiţios, de a te raporta la tematica transcendenţei, dar tocmai de aceea e foarte important să avem, încă din şcoală, o bună întîlnire, un dialog luminat cu această tematică. Iar dacă tot ce e tradiţie e „vetust“, atunci n-avem decît să ne naştem din nou, spălaţi pe creiere, voioşi să „sheruim“ un confortabil statut de fiinţe virtuale. Cît despre laicitate, nicăieri în civilizaţiile europene bine aşezate, ea nu implică, dincolo de o firească separare a domeniilor şi competenţelor, o ipocrită acţiune de subminare reciprocă. Roluri specifice, autonomie, dar nu excludere şi cu atît mai puţin dispreţ mutual.

   Trebuie să recunoaştem că opozanţii orelor de religie din şcoli au ce au mai ales cu religia autohtonă. Dacă s-ar introduce cursuri de mitologie greacă, sau de filozofie buddhistă, cei „ofensaţi“ ar fi mult mai puţini. Or, normal este ca orice comunitate să aibă cultura propriei ei confesiuni. Să trăieşti într-un spaţiu creştin şi să n-ai habar ce este Eucharistia, ce sunt „tainele“, ce înseamnă Crăciunul, ce se întîmplă în timpul liturghiei, ce rost are icoana şi ce deosebiri sunt între catolici, ortodocşi şi protestanţi e o formă de incultură fudulă. Nu strică nimănui să ştie mai mult decît ştie şi să priceapă universul simbolic şi ritual al bunicilor săi. Şi, mai ales, nu strică nimănui să citească Scriptura, de vreme ce nici lectura Coranului, a Talmudului şi a Upanishadelor nu trece drept futilă în ariile culturale pe care le reprezintă.
O problemă există, totuşi. Nu e de loc indiferent cine îşi asumă funcţia pedagogică în programa şcolară. O oră de religie prost făcută, o oră de religie debitată convenţional, într-o atmosferă de evlavie formală, o oră de religie predată de profesori slab pregătiţi, care nu fac nici o diferenţă între ora de religie de la şcoală şi predica duminicală de la biserică – e un „experiment” ratat, care poate avea efecte mai rele decît chiar lipsa totală a oricărei instrucţii religioase. Am auzit lucruri smintitoare despre preoţi care promiteau iadul copiilor nepostitori sau celor care merg la film duminica. Am auzit discursuri agresiv-inculte şi de un schematism robust, despre o problematică prin definiţie inefabilă. 
Dacă BOR insistă să se pronunţe în legătură cu organizarea învăţămîntului religios în şcolile publice, atunci trebuie început cu cei care asumă rolul de profesori. 
Altfel, se vor livra argumente greu de contestat celor care se opun oricum materiilor „mistice”…

Andrei Pleșu, articol publicat în ziarul Adevărul din 29 dec 2014

De ce pentru studiul religiei în şcoală?


De ce pentru studiul religiei în şcoală?
Sursa: http://proreligie.blogspot.ro/2014/12/de-ce-pentru-studiul-religiei-in-scoala.html

Religia creştină reprezintă modelul de Absolut. Studiul ei este la fel de necesar cum este cel al logicii, al matematicii. Pentru că şi ele te vor îndrepta cumva spre Dumnezeul Cel infinit, spre Creatorul Care a făcut totul după o rânduială anume, nu la întâmplare. Ai nevoie să ştii ce e Absolutul. Spre ce aspiri. Or, în asta s-a gândit din vechime până astăzi. S-a gândit religios. Trebuie să ai şi istoria acestor întâmplări, a ceea ce s-a petrecut în Vechiul Testament, în Noul Testament. Ele contează foarte mult pentru caracterul omului. Religia te învaţă să fii moderat, să fii bun cu celălalt. Pentru că dacă nu este Cineva care să te înveţe asta, înseamnă că eu sunt un posibil duşman al dumitale, un sălbatic, care te pot fura, te pot omorî fiindcă tu ai ceva ce eu nu am. Aceste frâne spirituale vin prin intermediul religiei. Lăsând la o parte faptul că modele mai frumoase decât Hristos, Maica Domnului, sfinţii nu există.

   Ele au inspirat şi arta cea mai înalt calitativă existentă în lume la ora actuală. Priviţi o lucrare de-a lui Rafael. E perfectă. De ce? Datorită inspiraţiei lui religioase cu care el a lucrat Madonna. Nu ştiu exact ce se predă în şcoală la ora de religie, dar mi-ar plăcea să aud că se învaţă serios, că se învaţă lucruri frumoase despre Hristos din Evanghelie. Nu trebuie să ne mulţumim că ştim pe de rost Tatăl nostru. E prea puţin. Sau dacă ne oprim la Tatăl nostru, măcar să ştim să interpretăm această rugăciune care, deşi pare simplă, conţine multă teologie. Acolo nu sunt doar nişte cuvinte înşirate şi atât. Sunt pentru aprofundarea studiului religios şi pentru selecţionarea cât mai atentă a oamenilor care predau religie. Cine predă religie trebuie să fie un om citit, un om de cultură. El trebuie să fie model pentru copii. Să fie exemplu de bunătate, să ţină legătura cu preotul parohiei unde se află şcoala la care predă, cu comunitatea de care aparţine. Sărbătorile să fie cu adevărat întâlniri bucuroase pentru toţi cei prezenţi. E nevoie de multă muncă ca lucrurile să meargă bine, să se dezvolte frumos. La ora actuală, dacă punem cunoştinţele religioase pe care le are un tânăr în balanţă cu sportul, cu ultimele rezultate ale românilor la diferite concursuri de tenis sau fotbal, cred că ultimul a câştigat mai mult teren în faţa religiei. Şi asta nu e bine.

   Violenţa care îşi face simţită prezenţa tot mai mult în şcolile noastre este de asemenea un prilej să vorbim mai mult despre blândeţe, despre cine este Hristos şi ce vrea El să ne spună, spre ce ne îndrumă El. De aici trebuie să pornim. Oamenii lăsaţi în status nascendisunt agresivi şi consideră legitim ca, dacă cineva le-a făcut ceva rău, să răspundă şi ei cu asupra de măsură. Acesta este omul natural. Îndreptarea, combaterea omului natural chiar din şcoală este nu doar benefică, ci imperios necesară. Nu mai vorbesc despre abordarea subiectelor delicate pe tema sexualităţii pe care libertatea prost înţeleasă le pune în altă lumină, total distorsionată faţă de cum sunt ele de fapt. Pe toate trebuie să le punem în lumina care să nu distrugă viziunea religioasă asupra omului.

   În ce priveşte sănătatea mentală a românilor din perioada socialistă şi comunistă, a fost o sănătate a terorii, a fost sănătatea unor oameni care nici măcar nu erau foarte sinceri. Astăzi lucrurile nu mai sunt aşa. Însă acum lumea este prea liberă, este dezorientată. De aceea nu mai vede sensul. Deşi caută. Şi caută fie să-şi facă vreo casă mare-mare, fie să plece în străinătate să câştige mai mulţi bani, să aibă o viaţă cât mai bună. Oamenii sunt dezorientaţi. Trebuie să fim conştienţi că nu aici este paradisul, că avem o măsură, că urmează involuţia, vin bolile şi moartea. Trebuie să înţelegem lucrurile astea. Ele se învaţă la ora de religie. Nu sunt un viciu al societăţii, ci reprezintă cursul firesc al vieţii pe care îl ai aşa cum ţi-l pregăteşti. Nimeni nu spune să fii inactiv, Biserica nu propovăduieşte asta. Creştinismul te învaţă să fii muncitor. Să ai o casă, să-ţi faci o grădină dacă poţi, dar să fii şi moderat. Aşa o să-ţi fie bine. Altfel, singur nu-ţi va fi prea uşor. Spre sfârşitul vieţii te aşteaptă căminul, altul care să-ţi dea de mâncare…

   Greşeala mare care se face în societatea actuală este independenţa absolută a domeniilor. Adică teologia, Biserica să fie împinse în spaţiul privat cât mai mult, încercându-se eliminarea lor din spaţiul public. Şi mergând pe linia asta, e teologie, să o lăsăm doar în Biserică, e ştiinţă, nu te băga, e economie, nu te atinge, e politică, ai interzis, nu ajungem nicăieri. Trebuie să existe interconectare şi până la urmă ruşine unii faţă de alţii atunci când nu procedăm corect. Aşa se creează comunitatea. Nu la modul iresponsabil.

Prof Dr Aurel Romilă, Ziarul Lumina de Duminică, 14 dec 2014