Faptele rele - încălcări ale voii lui Dumnezeu

Faptele rele - încălcări ale voii lui Dumnezeu

"Fereşte-te de rău şi fă binele" (Psalm 33, 13)

” Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva.” (I Corinteni 6,12)

Def:Păcatul (fărădelegea) -  călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu.

Originea păcatului stă în voința liberă a diavolului și a protopărinților (Adam și Eva) – care au călcat porunca Domnului – neascultarea. Primul păcat a fost făcut de îngerii conduşi de Lucifer, care astfel s-au transformat în diavoli: mândria. Primii oameni, ascultând de diavol, au călcat singura poruncă a lui Dumnezeu, săvârșind păcatul strămoşesc, cu care ne naştem toţi, şi care se şterge prin Botez. Numai Hristos S-a născut ca Om fără acest păcat şi S-a jertfit pe Cruce pentru a ne scoate din robia păcatului, a diavolului şi a morţii. Dar oamenii au păcătuit şi înainte, şi după venirea lui Hristos. De aceea Dumnezeu a lăsat Taina Spovedaniei, pentru ştergerea păcatelor creştinilor care regretă ce au făcut, care vor să se lase de păcat şi să se apropie de Dumnezeu.

Patima=deprinderea și persistarea în păcat.

Treptele făptuirii păcatului:

1.       Ispita-îndemnul spre păcat.

2.       Pofta-gândul omului complăcându-se în ispita diavolului.

3.       Consimțirea-omul acceptă săvârșirea păcatului.

4.       Înfăptuirea-omul săvârșește păcatul.

Ispita = îndemnul de a păcătui. Prilejuită de pofta trupului, a ochilor si a inimii. Ispita vine de la lume şi de la diavol, poate fi biruită prin ajutorul dat de Dumnezeu prin har. Ispitele pot fi biruite prin: rugăciune, virtutea curajului și învingerea poftelor.

Păcatul este de două feluri:

a)       Strămoșesc-făcut de Adam și Eva în Rai, moștenindu-se de urmașii acestora.

b)       Personal-săvârșit de fiecare om în parte.

Păcatul personal poate fi uşor sau greu. Păcate uşoare sunt cele ce sunt uşor de iertat. Păcatele grele care se fac din multă răutate, când nu sunt împlinite cu bună ştiinţă poruncile divine. Acestea se mai numesc şi păcate de moarte pentru ca răpesc harul divin. Ele se împart în:

A. Păcate capitale (izvorăsc din firea umană slăbită de păcatul strămoșesc):

1. Mândria - preţuirea prea mare de sine şi dispreţuirea celorlaltor oameni. Urmarea: aroganța, lauda de sine, clevetirea.

2. Iubirea de argint - pofta neînfrânată după bunurile pământeşti. Urmarea: pofta trupească, furtul, corupția, minciuna, nedreptatea.

3. Desfrânarea - lăsarea în voia poftelor trupului. Urmarea: cugete necurate, distrugerea familiei, nepăsarea de aproapele.

4. Invidia - părerea de rău pentru binele altuia şi bucurie pentru suferinţa lui. Urmarea:ură, bârfă, viclenie.

5. Lăcomia - pofta nestăpânită de a mânca şi a bea peste măsură.  Urmarea:egoism, defăimarea și exploatarea aproapelui.

6. Mânia - supărarea cu uşurinţă pentru orice lucru şi pornirea de a ne răzbuna asupra celor care ne-au greşit. Urmarea: nedreptate, violență, ucidere, dezbinare.

7. Lenea - nepăsarea faţă de împlinirea datoriilor şi dezgustul faţă de munca manuală sau de cea intelectuală. Urmarea: furtul, mania, invidia.

B. Păcatele  împotriva Duhului Sfânt (încalcă conștient legea divină-împotriva lucrărilor Duhului Sfânt:credința, nadejdea, dragostea):

1.       Împotriva credinței: necredinţa, indiferentismul religios, erezia, apostazia, superstiția, magia;

2.       Împotriva nădejdii: deznădejdea, încrederea peste măsură în iertarea lui Dumnezeu;

3.       Împotriva dragostei: ura, nepocăința până la moarte, neacceptarea lucrărilor Bisericii în viața noastră.

C. Păcatele Strigătoare la cer (reclamă pedeapsa chiar aici pe pământ):

1.       Uciderea/crima

2.       Sodomia (homosexualitatea)

3.       Gomoria (perversiuni sexuale)

4.       asuprirea văduvelor şi a orfanilor

5.       oprirea plăţii lucrătorilor

6.       lipsa de cinstire şi de mulţumire faţă de părinţi

Viciul=voia statornică de a călca poruncile lui Dumnezeu.                                  Obiceiul păcătos=rodul repetării aceluiași păcat.

Putem păcătui şi atunci când suntem părtaşi la alte păcate.

Lupta împotriva păcatului:

I)        rugăciunea ”Rugați-vă să nu intrați în ispită.” (Luca 22,40)

II)     postul ”Acest neam de diavol nu iese decât cu post și cu rugăciune.” (Matei 21,27)

III)   virtutea (fapta bună) ”Stați împotriva diavolului și va fugi de voi.” (Iacob 4,7)

IV)   pocăință urmată de mărturisirea păcatelor.

Domnul Hristos a lăsat Taina Pocăinţei pentru a ne putea curăţii de păcat. Etapele Tainei Pocăinţei sunt:

a)    Hotărârea de a nu mai păcătui;

b)     Mărturisirea păcatelor;

c)     Canonul;

d)     Dezlegarea

Temeiuri scripturistice:

  "Fereşte-te de rău şi fă binele" (Psalm 33, 13)

   ” Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva.” (I Co. 6,12)

   „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune" (I Corinteni 15, 33);

Temeiuri patristice:

 „Oamenii răi vatămă mai rău decât şerpii veninoşi, căci aceia otrăvesc pe faţă, iar cei dintâi otrăvesc în fiecare zi, în chip tainic şi pe nesimţite". (Sfântul Ioan Gură de Aur)

”Minunat lucru: noi săvârșim rugăciunea în așa fel încât ni-L înfățișăm pe Dumnezeu ca și cum ar fi de față și Care aude cuvintele noastre; iar când păcătuim, facem în așa fel ca și cum El nu ne-ar vedea.” (Pateric)

Păcatul îl desparte pe om de Dumnezeu. „Nelegiuirile voastre au pus despărţire între voi şi Dumnezeul vostru" (Isaia 59, 2). Cu cât păcătuieşte omul mai mult, cu atât se îndepărtează de Dumnezeu mai mult, şi cu cât se îndepărtează mai mult, cu atât se întunecă mai mult, căci Dumnezeu este lumină - întunecarea şi îmbolnăvirea sufletului. Stând omul mai mult timp în păcat, sufletul poate chiar muri, încât omul respectiv să fie cu trup viu şi cu suflet mort. Iar dacă moartea trupului îl prinde şi în această moarte sufletească, atunci acela e pierdut şi nu îl aşteaptă decât o veşnicie de păreri de rău şi chinuri.

 Omul a fost făcut de Dumnezeu foarte bun; aşa era şi diavolul înainte de cădere. Dar păcătuind, omul şi-a stricat singur firea cea bună, cunoscând şi binele, şi răul. Noi ne naştem cu o stricăciune în firea noastră, care ne este curățată prin Botez, dar pe care o stârnim iarăşi prin păcatele făcute după Botez. Păcatul îl facem pentru că ne vine îndemnul la păcat sau ispita. Această ispită poate fi dinăuntrul nostru (prin pofta trupului - de exemplu, îmbuibarea; a ochilor - de exemplu, iubirea de arginţi; sau a inimii - de exemplu, mândria) sau din afara noastră: de la diavol (prin gânduri mincinoase) sau de la lume (prin cuvinte sau prin fapte rele). Orice ispită poate fi biruită prin rugăciune, prin lupta plină de curaj împotriva poftelor şi prin atenţie continuă asupra gândurilor noastre.

 Urmările păcatelor sunt grave. Păcatul l-a scos pe Adam din Rai; pentru păcatele noastre Hristos a fost răstignit. Păcatul ne otrăveşte sufletul şi ne poate îmbolnăvi chiar şi trupul; păcatul distruge buna înţelegere dintre oameni. Sunt mai multe pedepse pentru păcat. Unele sunt în lumea aceasta, ca mustrarea conştiinţei şi suferinţele de tot felul, iar altele sunt după moartea trupului, dacă nu ne-am întors de la viaţa de păcat, şi anume: muncile veşnice/iadul.

Regulament_specific_privind_olimpiada_de_religie_cultul_ortodox_cls._VII-XII

religiecalarasi@yahoo.com

1
DIRECȚIA GENERALĂ
EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚARE PE TOT PARCURSUL VIEȚII

Nr._____________/_______
Aprob
Secretat de Stat,
Iulia Adriana Oana BADEA
Avizat
Secretar General Adjunct,
Monica Cristina ANISIE

Regulamentul specific de organizare şi desfăşurare a
olimpiadei de religie pentru clasele VII-XII

Cultul ortodox
1. Disciplinele de concurs

Olimpiada de religie reprezintă un concurs de excelenţă care se adresează elevilor cu
aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru disciplina Religie, din clasele VII-XII.
2. Elevii participanţi
La olimpiada de religie, la toate etapele participarea este opțională și individuală. Elevii,
indiferent de anul de studiu, pot participa numai la olimpiada organizată la nivelul clasei lor.
3. Etapele desfăşurării olimpiadei de religie sunt: etapa pe școală, etapa locală/sector, etapa
județeană/a municipiului București și etapa națională.
Perioadele generale de desfășurare ale etapelor pe școală și locală/sector se comunică
inspectoratelor școlare la începutul anului școlar și sunt menționate în precizările elaborate anual
de către inspectorul de specialitate din MECTS.
Data desfășurării etapei județene/a municipiului București și locul/perioada desfășurării
etapei naționale sunt menționate, anual, în cadrul precizărilor cu privire la organizarea și
desfășurarea olimpiadei de religie pentru clasele VII-XII (cultul ortodox) și în Calendarul
olimpiadelor naționale școlare.
4. Selecţia elevilor 

a. De la etapa pe şcoală pentru etapa locală/sector - criteriile de selecţie (nota minimă,
nr. elevi calificaţi pentru etapa următoare) sunt stabilite de comisia de organizare și
evaluare pentru etapa județeană/ a municipiului București.
b. De la etapa locală pentru etapa judeţeană/municipiul Bucureşti - criteriile de selecţie (nota minimă, nr. elevi calificaţi pentru etapa următoare) sunt stabilite de comisiile de organizare și evaluare pentru etapa județeană/a municipiului București.
c. De la etapa judeţeană/ a municipiului București pentru etapa naţională se califică din fiecare județ elevul clasat pe locul I, dacă a obținut minimum 90 de puncte.
 Din Municipiul Bucureşti se califică la etapa națională elevii clasați pe locurile I, II, III dacă au obținut minimum 90 de puncte. În situaţia necalificării elevilor la nivelul clasei din cauza neobţinerii punctajului minim, de 90 de puncte, sau a lipsei de concurenţi la un nivel de clasă, locurile rămase neocupate nu se redistribuie pentru celelalte niveluri.
 În situaţia obţinerii de punctaje egale, în vederea stabilirii elevilor cu drept de participare la etapa națională, pentru fiecare județ /municipiul Bucureşti, se desfăşoară obligatoriu o probă de baraj. Comisia de organizare și evaluare pentru etapa judeţeană/a municipiului București va elabora subiectele, baremele şi va realiza evaluarea lucrărilor elevilor care participă la proba de baraj.
5. Elaborarea subiectelor şi a baremelor și durata probelor
a. La etapa pe şcoală, subiectele se elaborează de către Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală, în acord cu tematica generală a fiecărei clase.
b. La etapa locală/sector, subiectele se elaborează de către Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa locală/sector, în acord cu tematica generală a fiecărei clase.
c. La etapa judeţeană/municipiului București, subiectele se elaborează de către Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeană/a municipiului București, în acord cu tematica generală a fiecărei clase.
d. La etapa naţională, subiectele se elaborează de către Comisia Centrală a olimpiadei de religie, clasele VII-XII, cultul ortodox, în acord cu tematica generală a disciplinei.
e. În anexa la prezentul regulament sunt enumerate tematica generală și bibliografia orientativă pentru fiecare clasă. Conținuturile orientative pentru etapa pe școală și etapa locală/sector sunt stabilite de către comisiile care realizează subiectele la aceste etape.
f. Notarea lucrărilor se realizează prin puncte de la 0 la 100. Se acordă 10 puncte din oficiu.
g. Pentru toate etapele, durata probelor de concurs este de 3 ore.
6. Organizarea comisiilor
Pentru fiecare etapă, componența comisiilor de organizare şi evaluare și atribuțiile care revin membrilor acestora sunt stabilite prin prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor şcolare, aprobată prin OMECTS nr. 3035/2012, capitolul III, secțiunea I, articolele 18-27.
7. Evaluarea lucrărilor se face conform Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobată prin OMECTS nr. 3035/2012, capitolul III, secțiunea a II-a, articolele 46-48.
3
8. Rezolvarea contestațiilor
a. Rezolvarea contestaţiilor se realizează în conformitate cu prevederile Metodologiei–cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobată prin OMECTS nr. 3035/2012, art. 49- 52.
b. La toate etapele olimpiadei de religie, rezolvarea contestațiilor se face prin reevaluarea lucrărilor primite, conform baremelor afișate. Contestațiile au următoarea rezolvare :
1) pentru lucrările care au primit din partea comisiei de evaluare inițială un punctaj mai mic de 95 de puncte, punctajul acordat inițial se modifică, prin creștere sau prin descreștere, dacă între punctajul inițial și cel acordat de comisia de contestații se va constata o diferență de cel puțin 5 puncte. Dacă diferența dintre cele două punctaje este mai mică de 5 puncte, punctajul inițial rămâne neschimbat.
2) pentru lucrările care au primit inițial cel puțin 95 de puncte, punctajul definitiv este cel acordat în urma evaluării lucrării de comisia de contestații, indiferent de diferența între punctajul inițial și cel nou acordat.
Deciziile comisiei de contestații sunt definitive, după validarea lor de către președintele Comisiei Centrale a olimpiadei de religie pentru clasele VII-XII, cultul ortodox.
9. Acordarea premiilor și mențiunilor
a. La etapa locală/sector și la etapa județeană/a municipiului București numărul de premii şi menţiuni acordate rămâne la latitudinea inspectoratului școlar judeţean/al municipiului Bucureşti.
b. La etapa naţională, premiile şi menţiunile se acordă în conformitate cu prevederile Metodologiei–cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobată prin OMECTS nr. 3035/2012.
c. La etapa naţională, la note egale se acordă acelaşi premiu. Dacă nota pentru care se acordă ultimul premiu este aceeaşi pentru doi sau mai mulţi elevi, subcomisia disciplinei respective va reevalua lucrările candidaților pentru departajarea acestora, astfel încât să nu se depăşească numărul maxim de premii (3 premii) prevăzut în Metodologia–cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, aprobată prin OMECTS nr.3035/2012. Atribuţia verificării şi avizării calităţii evaluării lucrărilor ce impun departajarea revine vicepreşedintelui comisiei respective.
d. Precizările de la punctul c) sunt valabile şi pentru situaţia similară în ceea ce priveşte acordarea menţiunilor.
e. Eventualele premii şi menţiuni rămase neacordate la una sau mai multe clase nu se redistribuie pentru celelalte clase.
f. Toţi elevii participanţi la etapele judeţeană şi naţională primesc diplomă de participare din partea inspectoratului şcolar organizator.
10. Dispoziții finale
Președintele executiv al comisiei de organizare și evaluare de la etapa judeţeană/a municipiul Bucureşti (inspectorul de specialitate/profesor metodist de specialitate) are obligaţia de a transmite în termen de cel mult 10 zile de la desfășurarea etapei județene/a municipiului București, la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, în atenţia inspectorului general pentru disciplina religie, datele elevilor calificaţi pentru etapa naţională.
4
Aceste date vor cuprinde: numele şi prenumele elevilor, clasa de la care provin, unitatea şcolară de provenienţă, media obţinută, profesorul care i-a pregătit, profesorul care va însoţi lotul la etapa naţională, alte date de contact (conform tabelului de mai jos):
Numele şi prenumele elevilor
Clasa de la care provin
Unitatea şcolară de provenienţă
Media obţinută
Profesorul care i-a pregătit
Profesorul care va însoţi lotul la etapa naţională
Alte date de contact
Tot cu această ocazie, se vor înainta şi propunerile de profesori care să facă parte din Comisia centrală a competiției naționale a olimpiadei de religie pentru clasele VII-XII, cultul ortodox. Propunerile vor cuprinde, pe lângă numele şi prenumele cadrului didactic, şcoala în care îşi desfăşoară activitatea şi precizarea că respectivul cadru didactic nu are rude sau elevi în concurs, până la gradul al III-lea inclusiv, pentru etapa naţională, indiferent de clasă. Materialele trimise vor avea semnătura inspectorului şcolar general şi a inspectorului şcolar de specialitate. Acestea vor fi transmise prin fax la numerele 021/313 55 47, 021/311 23 81 și pe e-mail, scanat (cu semnături și ștampilă), la adresa catalin_pislaru@yahoo.com sau prin poşta rapidă.
Director General,
Liliana PREOTEASA
Director,
Mihaela Tania SANDU
Inspector General,
Cătălin PÎSLARU
5

ANEXĂ LA REGULAMENTUL SPECIFIC PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA OLIMPIADEI DE RELIGIE PENTRU CLASELE VII-XII
CULTUL ORTODOX

TEMATICA GENERALĂ A OLIMPIADEI DE RELIGIE

CLASA A VII-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a VII-a, aprobată prin O.M. nr. 5097/09.09.2009 încadrându-se în următoarele repere:
Tematica pentru etapa locală:
1. Dumnezeu se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie
2. Crearea lumii
3. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de lume
4. Puterea credinţei şi a prieteniei – Vindecarea slăbănogului din Capernaum
5. Hristos, Lumina lumii: Vindecarea orbului din naştere
6. Atotputernicia lui Dumnezeu – Învierea lui Lazăr
7. Căinţă şi iertare – Pilda fiului risipitor
8. Bogăţia darurilor lui Dumnezeu – Pilda talanţilor
Tematica pentru etapa judeţeană:
1. Dumnezeu se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie
2. Crearea lumii
3. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de lume
4. Puterea credinţei şi a prieteniei – Vindecarea slăbănogului din Capernaum
5. Hristos, Lumina lumii: Vindecarea orbului din naştere
6. Atotputernicia lui Dumnezeu – Învierea lui Lazăr
7. Căinţă şi iertare – Pilda fiului risipitor
8. Bogăţia darurilor lui Dumnezeu – Pilda talanţilor
9. Rugăciunea în viaţa creştinului
10. Sfânta Liturghie – întâlnirea cu Hristos
Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Legea cea nouă – Fericirile
2. Faptele bune – roade ale virtuţilor
3. Faptele rele – încălcări ale voii lui Dumnezeu

CLASA A VIII-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a VIII-a, aprobată prin O.M. nr. 5097/09.09.2009 încadrându-se în următoarele repere:
Tematica pentru etapa locală:
1. Crezul – sinteza învăţăturii de credinţă
2. Învăţătura despre Sfânta Treime în Crez
3. Comuniunea oamenilor cu Dumnezeu în Biserică
4. Credinţa în înviere şi viaţa veşnică
5. Pilda viţei şi a mlădiţei – viaţa în Hristos
6. Pilda semănătorului – primire şi împlinire a cuvântului lui Dumnezeu
7. Pilda neghinei – îndelunga răbdare şi dreptatea lui Dumnezeu
Tematica pentru etapa judeţeană:
1. Crezul – sinteza învăţăturii de credinţă
2. Învăţătura despre Sfânta Treime în Crez
3. Comuniunea oamenilor cu Dumnezeu în Biserică
4. Credinţa în înviere şi viaţa veşnică
5. Pilda viţei şi a mlădiţei – viaţa în Hristos
6. Pilda semănătorului – primire şi împlinire a cuvântului lui Dumnezeu
7. Pilda neghinei – îndelunga răbdare şi dreptatea lui Dumnezeu
8. Biserica, locaş de închinare
9. Icoana – fereastră spre cer
10.Cântarea religioasă – formă de rugăciune
11. Călătorind cu Dumnezeu – pelerinajul la biserici şi mănăstiri
Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Răbdare şi încredere în Dumnezeu
2. Iubirea faţă de Dumnezeu şi de aproapele
3. Imnul dragostei creştine (1 Corinteni 13)

CLASA A IX-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a IX-a, aprobată prin O.M. nr. 5230/01.09.2008 încadrându-se în următoarele repere:
Tematica pentru etapa locală:
1. Adorarea lui Dumnezeu
2. Preacinstirea Maicii Domnului
3. Cinstirea Sfinţilor
4. Datorii faţă de Dumnezeu
5. Datorii faţă de sine
6. Datorii faţă de aproapele
7. Pregătirea credinciosului pentru participarea la sfintele slujbe
Tematica pentru etapa judeţeană:
1. Adorarea lui Dumnezeu
2. Preacinstirea Maicii Domnului
3. Cinstirea Sfinţilor
4. Datorii faţă de Dumnezeu
5. Datorii faţă de sine
6. Datorii faţă de aproapele
7. Pregătirea credinciosului pentru participarea la sfintele slujbe
8. Chemarea omului spre asemănarea cu Dumnezeu
9. Eu şi duhovnicul meu
10. Bucurie şi responsabilitate în relaţiile dintre tineri
11. Monahismul - formă a spiritualităţii creştine
Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Religii în antichitate: în Mesopotamia şi Egipt
2. Religii în antichitate: în Grecia şi Roma

CLASA A X-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a X-a, aprobată prin O.M. nr. 5230/01.09.2008 încadrându-se în următoarele repere:
Tematica pentru etapa locală:
1. Cinstirea sfintelor moaşte
2. Cinstirea sfintelor icoane
3. Cinstirea sfintei cruci
4. Respectul faţă de cele sfinte
5. Legea morală a Vechiului Testament (Decalogul)
6. Legea morală a Noului Testament (Predica de pe munte)
7. Virtute şi păcat
8. Coştiinţa morală - glasul lui Dumnezeu în om
Tematica pentru etapa judeţeană
1. Cinstirea sfintelor moaşte
2. Cinstirea sfintelor icoane
3. Cinstirea sfintei cruci
4. Respectul faţă de cele sfinte
5. Legea morală a Vechiului Testament (Decalogul)
6. Legea morală a Noului Testament (Predica de pe munte)
7. Virtute şi păcat
8. Coştiinţa morală - glasul lui Dumnezeu în om
9. Iubire şi dreptate
10. Rugăciune şi reconciliere
Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Locaşurile de cult ale creştinilor – apariţie şi dezvoltare în contextul culturii universale
2. Stiluri arhitecturale reprezentative (în lume şi în ţară)
3. Religii orientale (hinduismul, budismul, confucianismul)

CLASA A XI-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a XI-a, aprobată prin O.M. nr. 5230/01.09.2008 încadrându-se în următoarele repere:
Tematica pentru etapa locală:
1. Descoperirea lui Dumnezeu
2. Întruparea Fiului lui Dumnezeu
3. Jertfa pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos
4. Adeverirea morţii şi realitatea Învierii Mântuitorului
5. Lucrarea Sfântului Duh în lume
6. Familia creştină – azi
7. Rolul creştinilor în promovarea valorilor religioase
8. Forme de denaturare a persoanei (corupţia, minciuna, înşelătoria)
Tematica pentru etapa judeţeană
1. Descoperirea lui Dumnezeu
2. Întruparea Fiului lui Dumnezeu
3. Jertfa pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos
4. Adeverirea morţii şi realitatea Învierii Mântuitorului
5. Lucrarea Sfântului Duh în lume
6. Familia creştină – azi
7. Rolul creştinilor în promovarea valorilor religioase
8. Forme de denaturare a persoanei (corupţia, minciuna, înşelătoria)
10. Jertfa euharistică şi iubirea jertfelnică
11. Respectul faţă de lumea creată – ecologie creştină
Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Elemente de iconografie
2. Semnificaţia aşezării sfintelor icoane în biserică
3. Iudaismul
4. Creştinismul
5. Neînţelegerile din 1045
6. Reforma

CLASA A XII-A
Tematica pentru Olimpiada de Religie a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară în vigoare pentru disciplina Religie (cultul ortodox) la clasa a XII-a, aprobată prin O.M. nr. 5230/01.09.2008 încadrându-se în următoarele repere:
Tematica pentru etapa locală:
1. Credinţa în înviere şi în viaţa veşnică
2. Rugăciunile pentru cei adormiţi în Domnul
3. Rolul tinerilor în apărarea vieţii: combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane
4. Monumente reprezentative de artă creştină din România şi din Europa
5. Asceza creştină – post, rugăciune, milostenie
6. Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios
Tematica pentru etapa judeţeană:
1. Credinţa în înviere şi în viaţa veşnică
2. Rugăciunile pentru cei adormiţi în Domnul
3. Rolul tinerilor în apărarea vieţii: combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane
4. Monumente reprezentative de artă creştină din România şi din Europa
5. Asceza creştină – post, rugăciune, milostenie
6. Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios
7. Ortodoxia
8. Catolicismul
9. Protestantismul şi Neoprotestantismul
Tematica pentru etapa naţională cuprinde temele precizate pentru etapa judeţeană la care se adaugă următoarele:
1. Oameni de cultură români - promotori ai valorilor creştine (Nicolae Iorga, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Petre Ţuţea, Dumitru Stăniloae, Mircea Eliade, Constatin Brâncuşi)
11

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune a BOR, toate edițiile tipărite cu binecuvântarea Sf. Sinod
2. ***, Bioetică și taina persoanei, Editura Bizantină, 2006
3. ***, Catehism - Învățătura de credință ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de Misiune a BOR, Bucureşti
4. ***, Credinţa Ortodoxă, tipărită cu binecuvântarea Î.P.S. Dr. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Trinitas, Iaşi, 2007
5. ***, Molitfelnic, Editura Institutului Biblic și de Misiune a BOR, Bucureşti
6. ***, Parabolele şi învăţăturile Domnului nostru Iisus Hristos, Editura Vestala, Bucureşti, 1998
7. *** Patericul, Tipărit de Episcopia Ortodoxă Română a Alba-Iuliei cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Episcop Andrei, Alba-Iulia, 1990
8. ***, Sfintele Evanghelii şi Rugăciuni alese, Editura Renaşterea, Cluj Napoca, 2009
9. ***, Simbolul de credinţă pe înţelesul copiilor, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti ,2011
10. Branişte, Ene şi Branişte, Ecaterina, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Editura Diecezană, Caransebeş, 2001
11. Bria, Ion Pr. Prof. Dr., Dicţionar de Teologie Ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994
12. Călugăr, Dumitru, Șapte cărți de religie, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990
13. Cristea, George, În ţara bisericilor de lemn, Editura Mitropoliei Ardealului, Sibiu, 1989
14. Ieremias, Ioachim, Parabolele lui Iisus, trad. de P.S. Calinic Dumitriu, Pr. Vasile Mihoc şi Dr. Ştefan Matei, cuvânt introductiv de Pr. Galeriu, Anastasia, Bucuresti, 2000
15. Ilie, Arhimandritul Cleopa, Despre credinţa ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1987
16. Irineu, Episcop de Ecaterinburg şi Irbit, Educaţia religioasă-învăţături pentru copii şi tineri, Editura Sofia, Bucureşti, 2002
17. Lemeni, Adrian, Adevăr şi comuniune, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2011
12
18. Logothetis, Spiridonos Arhimandrit, Răspunsuri la întrebări ale tinerilor (1,2), Editura Sofia, Bucureşti, 2004
19. Marc-Antoine Costa de Beauregard, Rugaţi-vă neîncetat, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2011
20. Mladin, Nicolae (şi colaboratorii), Teologia Morală Ortodoxă, 2 vol., E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1979, 1980
21. Paisie Aghioritul, Viaţa de familie (IV), Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2003
22. Papacosta, Serafim, Minunile Domnului, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2001
23. Păcurariu, pr. prof. dr. Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, EIBMBOR, vol. I-III, Bucuresti 1991,1994,1997 şi ediţia revizuită, vol. I-II, Trinitas, Iaşi, 2004-2006
24. Părăian, Teofil, Veniţi de luaţi bucurie, Ediţie realizată de Ioan Gânscă, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001
25. Plămădeală, Mitropolitul Ardealului Antonie, Tâlcuiri noi la texte vechi, editura Mitropoliei Ardealului, Sibiu, 1989
26. P.F. Dr. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei, Trinitas, Iaşi, 2007
27. Răducă, pr. Vasile, Ghidul creştinului ortodox de azi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998
28. Rose, Serafim , Cartea Facerii şi omul începuturilor, Editura Sofia, Bucureşti, 2001
29. Schmemman, Alexander, Postul cel Mare, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1995
30. Sfântul Simeon Noul Teolog, Cateheze, Scrieri II, Editura Deisis, Sibiu, 1999
31. Slevoacă, pr. Dr. Ştefan, Din tezaurul ortodoxiei, Editura Episcopiei Buzăului, 1990
32. Stan, Alexandru şi Rus, Remus, Istoria Religiilor, Manual pentru seminariile teologice, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1991
33. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, I (1996), II (1997), III (1997), E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti
34. Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheze Maritale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004
35. Zăgrean, Ioan, Morala Creştină, Manual pentru seminariile teologice, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003

Cântarea religioasă – formă de rugăciune

religiecalarasi@yahoo.com

Cântarea religioasă – formă de rugăciune

”Cântați în inimile voastre lui Dumnezeu, mulțumindu-I, în psalmi, în laude și în cântări duhovnicești.” (Coloseni 3,16)

Încă din cele mai îndepărtate vremuri, oamenii au simţit nevoia să-şi exprime sentimentele adânci îndeosebi prin cântări:

1.   Îngerii si sfintii din ceruri neîncetat slăvesc pe Dumnezeu prin cântări de laudă(Isaia 6,23; Apocalipsa 15, 1-3);
2.   Lumea s-a creat în cântecele îngerilor (Iov 38, 4-7);
3.   Abel, fiul lui Adam se spune că era păstor de oi şi cânta din fluier (Facere 4, 2);
4.   Moise după ce a trecut Marea Roşie, despărţind apele cu toiagul, a înălţat imn de laudă lui Dumnezeu (Ieşire 15, 1-19);
5.   Proorocul David a scris psalmii (se cântau  la slujbele cortului sfânt şi din vremea lui Solomon (900 î.Hr), la  templul sfânt). De aceea, psalmii care au fost socotiţi inspiraţi de Dumnezeu  şi aşezaţi într-un canon numit Cartea Psalmilor, în Sfânta Scriptură. În zilele noastre mulţi psalmi ai lui David sunt întrebuinţaţi la aproape toate laudele bisericeşti şi la Sfintele Taine;
6.   În acordurile armonioase ale harpei lui David, tristetea si melancolia lui Saul dispăreau si buna dispozitie înlocuia duhul cel rău care-l mistuia (I Regi 16, 23);

1.   Cântările îngerilor s-au auzit în noaptea Nasterii Mântuitorului (Luca 2,14);
2.   Mântuitorul Hristos si Sf. Apostoli cântau psalmi (Matei 26,30; Marcu 14,26);
3.   Sf. Ap. Pavel îndeamnă: ”…să vă umpleti de Duhul. Vorbiti între voi în psalmi si în laude si în cântări duhovnicesti, lăudând şi cântând Domnului, în inimile voastre.” (Efeseni 5,19);

Cântarea religioasă este o artă bisericească şi îmbracă diferite forme:

1.   psalmi biblici (Ps. 1, Un psalm al lui David, ,,Fericit bărbatul ... „ la Vecernie);
2.   imne liturgice, întocmite be baza celor biblice, prin care mărturisim dreapta credinţă(doxologia mică, ,,Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh ...”, la Sfânta Liturghie);
3.   cântări de preamărire şi de mulţumire aduse lui Dumnezeu şi Maicii Domnului (doxologia mare, Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace ..., se cântă la sfârşitul Utreniei; sau  (,,Născătoare de Dumnezeu ...”, la slujba Litiei, imn întocmit de Sf. Chiril al Alexandriei în sec al VI-lea).

Biserica noastră NU foloseste instrumente muzicale în cult, deoarece, folosind doar vocea, omul poate participa în  mod direct la preaslăvirea lui Dumnezeu. La Sinodul al VII-a ecumenic s-au dat diferite indicatii despre cum trebuie să se practice cântarea religioasă:

•   cuviincioasă;
•   cu luare aminte;
•   cu vrednicie.

Cântările bisericesti, pot fi:

1.   de origine scripturistică (Psalmii);
2.   de origine nescripturistică (alcătuite de imnografi=au compus versurile; si melozi=au compus muzica)

Scopul cântării religioase:

1.   Preamărirea lui Dumnezeu;
2.   Apropierea crestinului de Dumnezeu si a lui Dumnezeu de crestin;
3.   Exprimarea simtirilor/trăirilor prin cântarea religioasă;

Muzica bisericească – scrierea psaltică	NI	PA	VU	GA	DI	KE	ZO	NI
Muzica/scrierea  lineară	DO	RE	MI	FA	SOL	LA	SI	DO

Dictionar cu termeni specifici utilizati în muzica bisericească:

1.       Aliluia=Lăudati pe Domnul!;

2.       Amin=Asa să fie! (Asa este!);

3.       Antifon=imn care se cântă de către toti credinciosii în Biserică, împărtiti în două grupe, în mod alternativ; (exemple: Psalmul 102-Antifonul I; Psalmul 145-Antifonul II-de la Sf. Liturghie);

4.       Acatist=cântare de laudă, închinată unui sfânt (în timpul cântării se stă în picioare);

5.       Canon=compunere (imn) din mai multe cântări care formează un întreg (e format din 9 ode);

6.       Condac=cântec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfânt sau se arată însemnătatea unei sărbători;

7.       Doxologie=cântare de slavă închinată lui Dumnezeu (Doxologie mică-”Mărire Tatălui si Fiului si Sfântului Duh”; Doxologia mare-”Slavă întru cei de sus, lui Dumnezeu si pe pământ pace, întru oameni bunăvoire”-cântarea îngerilor din noaptea Nasterii Domnului);

8.       Glasuri bisericesti=cele 8 moduri după care se cântă muzica bisericească. 4  glasuri sunt principale si 4 glasuri sunt derivate.

9.       Icos=strofa poetică care urmează imediat după condac;

10.    Imn religios=cântec de preamărire a dumnezeirii;

11.    Imnografie=colectie de imne religioase;

12.    Muzică psaltică=muzica specifică Bisericii Ortodoxe care are o conotatie diferită de cea obisnuită, având rădăcinile în psalmodierea din vechea sinagogă ebraică si în muzica vechilor greci. Este diferită de muzica lineară, apuseană.

13.    Octoih=carte bisericească în care sunt cuprinse cântările din fiecare zi a săptămânii (cântate succesiv pe 8 glasuri);

14.    Osana=Doamne mântuieste-ne! Ajută-ne!

15.    Penticostar=carte bisericească cuprinzând ritualul slujbelor dintre Pasti si prima duminică după Rusalii;

16.    Savaot=Dumnezeul ostirilor îngeresti;

17.    Stihiri=tropare în serie;

18.    Triod=carte rituală crestină cuprinzând cântările si rugăciunile din cele 10 săptămâni de dinainte de Pasti;

19.    Tropar=cea mai veche, mai mică si mai simplă unitate a poeziei imnografice în cultul ortodox; strofă care înfătisează pe scurt viata unui sfânt sau importanta unui eveniment din viata Mântuitorului.

Cântările liturgice au fost întocmite de către Sfinţi Părinţi, de către cântăreţi şi melozi bisericeşti inspiraţi de Dumnezeu. Aşa au fost:

•   Sfinţii Părinţi, Grigorie, Vasile şi Ioan Gură de Aur, din sec. al IV-lea care au întocmit Sfintele Liturghii ce le poartă şi numele;
•   Sf. Roman Melodul (sec. al VI-lea) - a dobândit darul de la Dumnezeu de a scrie cântări de preamărire a Maicii Domnului;
•   Sf. Andrei Criteanul (sec. al VIII-lea) - Canonul Sfântului Andrei, se cântă în Postul Mare, la Pavecerniţa Mare;   
•   Sf. Ioan Damaschinul (+749) – antifoanele;

       

Cântarea religioasă este:

1.       formă de rugăciune;

2.       formă de mărturisire a dreptei credinţe;

3.       formă de preamărire a lui Dumnezeu;

4.       poate fi liturgică: psalmi, tropare, condace, canoane, stihiri, antifoane, catavasii etc.;

5.       poate fi extraliturgică: colinde, alte cântări religioase de inspiraţie populară.

Învătături morale:

•   Prin aceste cântări liturgice s-a menţinut şi se menţine nealterată, fără greşeli, credinţa noastră ortodoxă în Biserică.
•   Aşa cum sufletul ţine viu trupul, tot aşa şi imnele liturgice ţin vie Biserica, Trupul lui Hristos.
•   să participăm cu evlavie la Sfânta Liturghie în Duminici şi-n Sărbători ca să ne îmbogăţim sufleteşte şi să sporim duhovniceşte;
•   să ne spovedim şi să ne împărtăşim;
•   să ne bucurăm de Dumnezeu prin imne şi cântări liturgice şi să bucurăm şi pe semenii noştri prin colinde şi sprijinul nostru după putere.