joi, 13 noiembrie 2014

Votati pentru mentinerea religiei in scoli

Votati pentru mentinerea religiei in scoli

Sursa: http://www.petitieonline.com/votati_pentru_mentinerea_religiei_in_scoli

Conceptele care stau la baza pedagogiei moderne, formulate de către o serie de teoreticieni precum Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Herbart, Frobel şi alţii au inclus diferite modele de integrare a educaţiei religioase în cadrul sistemelor de învăţământ, pornind de la convingerea că o educaţie integrală nu poate să excludă dimensiunea spirituală a existenţei umane.
Perspectiva oferită de către marii teoreticieni ai pedagogiei moderne este cu atât mai importantă în perioada contemporană, cu cât aceştia au aparţinut unor culturi şi chiar confesiuni diferite.
Prezenţa disciplinei Religie în sistemele de învăţământ contemporane reprezintă expresia unei contunuităţi la nivel pedagogic şi instituţional, precum şi o recunoaştere şi formă de valorificare a potenţialului formativ-educativ al valorilor creştine propuse de această disciplină de învăţământ în formarea personalităţii umane la nivelurile cognitiv, afectiv, volitiv şi atitudinal. 
Pedagogia actuală insistă asupra faptului că realizarea unei culturi şi a unei conduite religioase în şcoală este necesară nu doar pentru formarea integrală a personalităţii elevului, ci reprezintă o şansă şi pentru sistemul de învăţământ de a-şi valorifica un sprijin esenţial în atingerea scopurilor sale generale, urmărindu-se complementaritatea şi continuitatea în plan informativ şi formativ-educativ. Condiţia principală este ca aceste laturi ale educaţiei să fie vizate, nu în chip autarhic, diferenţiat, concurenţial, ci ca un demers educaţional global, integrator, realizat cu profesionalism şi responsabilitate de către întreg personalul didactic.
Conform articolului I din Legea educaţiei naţionale, orice om are dreptul la cunoaştere, cu atât mai mult la cunoaşterea propriei confesiuni religioase. Ca prioritate naţională, învăţământul cuprinde implicit şi educaţia religioasă.
Indiscutabil, creştinismul a stat şi stă la baza educaţiei, a contribuit la dezvoltarea cunoaşterii şi culturii umane, aşa cum ne arată istoria Europei şi a poporului nostru. Biserica şi şcoala au contribuit simţitor la educaţia religioasă a poporului. Ele au făcut ca strămoşii noştri să fie credincioşi, corecţi, de o moralitate exemplară. Cu regret, în manualele de istorie sunt cuprinse mai mult doar date istorice, istorii ale războaielor, dar modul de trai şi valorile spirituale sunt foarte puţin reflectate sau chiar deloc.
Secularizarea sau separarea religiei de viaţa publică, aparţine unei viziuni filosofice fără precedent în istoria culturii europene şi mondiale. Reparând această bifurcaţie fatală după Revoluţia din 1989, vocea poporului, ca voce a Statului şi a Bisericii, a readus religia în şcoală, aşa cum a existat secole neîntrerupte.
Plecând de la noile descoperiri ştiinţifice din domeniul fizicii cuantice, cercetătorii sunt conduşi pe cale experimentală la necesitatea restabilirii dialogului dintre ştiinţă şi religie ca o direcţie unitară a cunoaşterii.
Studiile recente din neuropsihologie demonstrează că omul are nevoie de certitudini absolute în dezvoltarea armonioasă a personalităţii, fapt garantat numai de către Revelaţia divină.
Ştiinţele educaţiei printre care şi Psihopedagogia sprijină şi evidenţiază rolul esenţial al religiei în educaţia adolescenţilor.  Religia promovează iubirea, blândețea, bunătatea, respectul pentru aproapele, şi este primul factor de combatere a violenţei de toate tipurile în şcoli.
Articolul 18 din Legea educaţiei naţionale nu încalcă dreptul la libertate al individului, care poate solicita în scris să nu frecventeze orele de religie (art. 18,2). Menţionăm că imperativul poruncilor divine face apel la libertatea omului. Deci nu vedem nici un motiv serios de a scoate religia din trunchiul comun al sistemului de învăţământ.
Precizăm că educaţia religioasă europeană actuală este de trei tipuri:
·        Obligatorie fără dispensă
·        Obligatorie cu dispensă
·        Facultativă
Scoaterea religiei din trunchiul comun al sistemului de învăţământ din ţara noastră, este echivalent cu scoaterea religiei din şcoli, deoarece statutul de disciplină opţională ar transforma-o  într-o materie periferică şi obscură, aflată la discreţia conducerii unei şcoli. Astfel se încalcă dreptul la cunoaştere, la libera dezvoltare a personalităţii umane, nesocotind progresele ştiinţei, care bat la uşa spiritului religios uman. Intenţia izolării religiei de educaţie, concretizată prin scoaterea Religiei din trunchiul comun, provoacă o limitare, o marginalizare a spiritului uman, un atentat la  educaţia tinerilor,  potrivit unor interese politice, fapt condamnat chiar de art. III, litera n (principiul independenţei de ideologii, dogme, curente politice.)
Ca prioritate naţională, învăţământul este orientat pe valori, iar valoarea religioasă depăşeşte consensul axiologic social prin fundamentarea divină a moralităţii. Pentru adolescentul actual, scârbit de formalisme tradiţionale şi imperative sociale relativiste, fundamentul divin al Legii este o perspectivă salvatoare într-o societate dezorientată aflată în plină criză morală şi economică.
Aşadar este o datorie morală a Statului român de a păstra educaţia religioasă în şcoală.
Susţinem menţinerea disciplinei „Religie” în trunchiul comun al planului-cadru de învăţământ în şcolile publice, din următoarele motive:

1.     Experienţa religioasă nu se rezumă exclusiv la adeziunea internă la o formă de religiozitate a unor indivizi luaţi separat, ci se concretizează prin adoptarea unei conduite specifice, caracterizată nu doar de cunoaşterea unor elemente de doctrină. Studierea acestei discipline, pentru toate clasele sale, aduce o contribuţie însemnată la dezvoltarea personalităţii şi a cunoştinţelor elevilor pentru următoarele finalităţi educaţionale:
-         civică,
-         socială,
-         culturală,
-         ştiinţifică
-         morală
2.     Religia se adresează în primul rând umanităţii omului, indiferent de doctrină sau cult, atât timp cât promovează pacea şi înţelegerea între semeni şi delimitându-se clar de orice formă de violenţă inter-religioasă sau de prozelitism religios. Cunoaşterea nuanţată a elementelor specifice educaţiei religioase contribuie în mod evident la crearea unei mentalităţi de înţelegere, egalitate şi toleranţă între semeni, în calitatea lor esenţială de exponenţi ai vieţii în cel mai desăvârşit grad posibil.
3.     Ea contribuie la educaţia morală a societăţii încă din momentul în care omul îşi începe anevoiosul drum al dezvoltării personalităţii. În aceste circumstanţe, educaţia religioasă nu mai este doar apanajul Bisericii. Ea trebuie să se desfăşoare, deci, în şcoală, pe tot parcursul studiilor liceale, în acord şi cu stadiile dezvoltării psiho-genetice, care demonstrează că fiecare grupă de vârstă corespunde unui tip de dezvoltare mai profund şi mai complex al personalităţii. Religia ca disciplină de studiu ar deveni, astfel, răspunsul multor întrebări existenţiale care apar la vârstele tinerilor de liceu. În acelaşi timp, profesorul de religie ar deveni, alături de psihologul şcolar, o resursă umană extrem de importantă în realizarea unei dezvoltări armonioase a personalităţii elevului. Religia contribuie la toate finalităţile educative enunţate în articolul 4 din Legea educaţiei naţionale.
4.     Menţinerea şi promovarea predării religiei în şcoală ar demonstra un act de maturitate din partea instituţiilor responsabile, deoarece religia este interconectată cu viaţa individului şi a societăţii în general, determinând, prin mesajul ei pozitiv, un comportament dezirabil social şi moral. Includerea educaţiei religioase între priorităţile învăţământului românesc ar putea servi, deci, la formarea unor generaţii ale căror competenţe profesionale vor reflecta dezideratele Declaraţiei de la Lisabona, dar şi păstrarea vie a valorilor, a conştiinţei şi a identităţii naţionale şi europene, care nu pot fi schimbate sau negate prin omisiune de politici strict socio-economice sau de interese de moment.

Elevii nu refuză predarea religiei în şcoli, ci o prezintă ca pe o necesitate. În perioada adolescenţei (anii de liceu), tinerii trec prin unele crize spirituale şi existenţiale, care pot avea repercusiuni grave atât asupra individului, cât şi a societăţii. Ei trăiesc o dramă şi în acest moment ei au nevoie de răspunsurile religiei care îi încurajează şi îi motivează în viaţă. Nu trebuie lăsaţi în braţele    anti-culturii, pornografiei, violenţei, drogurilor, alcoolismului etc. Ei devin pe zi ce trece mai greu de stăpânit, iar unii adolescenţi realizează că nu se mai pot controla. Educaţia are o nevoie imperioasă de credinţă, ca de un element de bază al oricărei acţiuni didactice.
Ȋn consecinţă, este de neadmis ca elevii să facă o cerere prin care să participe la o oră care li se cuvine.
Religia nu trebuie scoasă din trunchiul comun, deoarece face parte din trunchiul existenţei umane.
Și este aberant să revenim la condiţiile comunismului despre care credeam că tocmai am scăpat!


miercuri, 12 noiembrie 2014

O decizie discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie



O decizie discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie

Sursa: http://basilica.ro/o-decizie-discriminatorie-si-umilitoare-pentru-ora-de-religie-101935.html



Patriarhia Română ia act cu mâhnire de decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie. Nu comentăm acum contextul sau împrejurările în care a fost luată această decizie, ci aşteptăm publicarea motivaţiei acestei decizii.

Decizia Curţii Constituţionale din 12 noiembrie 2014, prin care este admisă excepţia de neconstituţionalitate şi se constată că dispoziţiile art. 9 alin. (2) teza întâi din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi dispoziţiile art. 18 alin. (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale, presupune deopotrivă aspecte de ordin juridic şi implicaţii care vizează atitudini de conştiinţă, la nivel personal şi comunitar.

Textul declarat neconstituţional, în vigoare de aproape 20 de ani, este următorul: „La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie”.

O majoritate a Curţii Constituţionale, neprecizată încă, a cărei motivaţie urmează să o cunoaştem oficial doar după publicarea deciziei în Monitorul oficial, partea I, a schimbat jurisprudenţa existentă într-un mod surprinzător şi contrar tradiţiei constituţionale şi legislative a României de până la acest moment. Astfel, decizia Curţii Constituţionale induce ideea solicitării în scris de către părinţi a studierii Religiei de către copiii lor în şcolile de stat.

Ne exprimăm surprinderea că, în cazul unei alte speţe cu acelaşi reclamant şi având acelaşi obiect, Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 306/2012, a respins aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate fără nicio opinie separată.

Considerăm că, în lipsa oricărei modificări legislative sau constituţionale în domeniu de la ultima hotărâre având acelaşi obiect, schimbarea radicală a jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie o substituire a acesteia în activitatea legiuitorului, renunţând la modelul deja consacrat în România.

În acest sens reamintim că, în contextul legislativ european, în mai multe ţări ale Uniunii Europene este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislaţia românească (disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor): Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta.

Referitor la atitudinea de conştiinţă, se deduce că decizia Curţii Constituţionale din 12 noiembrie 2014 transferă toată responsabilitatea de decizie asupra părinţilor, doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline şcolare. Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie.

Într-o societate marcată de fenomenul secularizării şi al indiferentismului religios, formarea şi cultivarea unei conştiinţe vii şi mărturisitoare a valorilor credinţei şi ale familiei tradiţionale devin realităţi tot mai incomode.

Desigur, Biserica nu poate contesta juridic în România această decizie, dar ea nu se lasă intimidată şi descurajată, ci va intensifica atenţia şi acţiunea ei pe diferite planuri pentru apărarea şi promovarea valorilor credinţei creştine în societatea românească de azi, agresată sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apărării libertăţii de conştiinţă. De aceea, asigurăm pe părinţii credincioşi care doresc o educaţie creştină a copiilor că vor avea în Biserică un aliat fidel în apărarea şi promovarea valorilor eterne ale credinţei creştine ortodoxe, proprii poporului român, profund religios, preţuind dorinţa lor de-a nu reduce educaţia copiilor la orizonturi limitate şi efemere.

Decizia Curţii Constituţionale privitoare la ora de religie marchează o nouă provocare pentru misiunea Bisericii în societatea românească. Din acest motiv, Biserica Ortodoxă Română cheamă pe toţi credincioşii ei să apere şi să promoveze valorile credinţei creştine şi ale spiritualităţii româneşti, în relaţie cu instituţiile publice şi cu societatea românească în general.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române



Reacţia Patriarhiei Române la decizia CCR: „Biserica 

Ortodoxă Română nu se lasă intimidată şi descurajată, ci va 

intensifica atenţia şi acţiunea ei”

Sursa: http://adevarul.ro/educatie/scoala/reactia-patriarhiei-romane-decizia-ccr-biserica-ortodoxa-romana-nu-lasa-intimidata-descurajata-ci-intensifica-atentia-actiunea-ei-1_5464b75c0d133766a8d331be/index.html


Patriarhia Română a reacţionat la decizia Curţii Constituţionale, pe care o consideră „discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie”. Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe susţin că „se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive” şi avertizează că vor „intensifica atenţia şi acţiunea pentru apărarea şi promovarea valorilor credinţei creştine în societatea românească”.

„Patriarhia Română ia act cu mâhnire de decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie. Nu comentăm acum contextul sau împrejurările în care a fost luată această decizie, ci aşteptăm publicarea motivaţiei acestei decizii”, se arată într-un comunicat de presă trimis joi de Biroul de presă al Patriarhiei, ca reacţie la decizia de miercuri a CCR prin care participarea la ora de Religie se poate face doar prin cerere. Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) susţin că decizia Curţii „presupune deopotrivă aspecte de ordin juridic şi implicaţii care vizează atitudini de conştiinţă, la nivel personal şi comunitar”, declarând neconstituţional un text de lege în vigoare de 20 de ani: „La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie”. ”O majoritate a Curţii Constituţionale, neprecizată  încă, a cărei motivaţie urmează să o cunoaştem oficial doar după publicarea deciziei în Monitorul oficial, partea I, a schimbat jurisprudenţa existentă într-un mod surprinzător şi contrar tradiţiei constituţionale şi legislative a României de până la acest moment. Astfel, decizia Curţii Constituţionale induce ideea solicitării în scris de către părinţi a studierii Religiei de către copiii lor în şcolile de stat”, mai arată reprezentanţii BOR. 

BOR: Cerere similară respinsă de CCR în 2012 


Aceştia se declară surprinşi de decizia de miercuri, motivând că ”în cazul unei alte speţe cu acelaşi reclamant şi având acelaşi obiect, Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 306/2012, a respins aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate fără nicio opinie separată”. ”Considerăm că, în lipsa oricărei modificări legislative sau constituţionale în domeniu de la ultima hotărâre având acelaşi obiect, schimbarea radicală a jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie o substituire a acesteia în activitatea legiuitorului, renunţând la modelul deja consacrat în România”, acuză reprezentaţii Bisericii. Ei dau şi exemple din alte ţări europene, similare cu sistemul pe care vine să-l schimbe decizia CCR, unde Religia este ”disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor: Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta”. „Se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive” ”Referitor la atitudinea de conştiinţă, se deduce că decizia Curţii Constituţionale din 12 noiembrie 2014 transferă toată responsabilitatea de decizie asupra părinţilor, doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline şcolare. 
   Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie”, mai reclamă Patriarhia în poziţia oficială. ”Într-o societate marcată de fenomenul secularizării şi al indiferentismului religios, formarea şi cultivarea unei conştiinţe vii şi mărturisitoare a valorilor credinţei şi ale familiei tradiţionale devin realităţi tot mai incomode”, adaugă aceştia. Documentul mai arată că Biserica nu poate contesta juridic în România această decizie, dar atrage atenţia că lupta va continua: „ea nu se lasă intimidată şi descurajată, ci va intensifica atenţia şi acţiunea ei pe diferite planuri pentru apărarea şi promovarea valorilor credinţei creştine în societatea românească de azi, agresată sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apărării libertăţii de conştiinţă”.  
    Apel lansat către părinţi Iar în finalul comunicatului, oficialii BOR fac apel către părinţii credincioşi şi îi asigură pe cei care „doresc o educaţie creştină a copiilor că vor avea în Biserică un aliat fidel în apărarea şi promovarea valorilor eterne ale credinţei creştine ortodoxe, proprii poporului român, profund religios, preţuind dorinţa lor de-a nu reduce educaţia copiilor la orizonturi limitate şi efemere”.
   ”Decizia Curţii Constituţionale privitoare la ora de religie marchează o nouă provocare pentru misiunea Bisericii în societatea românească. Din acest motiv, Biserica Ortodoxă Română cheamă pe toţi credincioşii ei să apere şi să promoveze valorile credinţei creştine şi ale spiritualităţii româneşti, în relaţie cu instituţiile publice şi cu societatea românească în general”, este apelul lansat public de Patriarhia Română.




Curtea Constituţională: 

Prevederile din legea educaţiei privind 

orele de religie sunt neconstituţionale



Sursa: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/Curtea+Constitutionala+Prevederile+din+legea+educatiei+privind+o


Părinţii elevilor care vor să facă ora de religie la şcoală vor trebui să completeze o declaraţie prin care îşi dau acordul.



Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională varianta existentă în prezent.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.9 alin.(2) teza întâi din Legea învățământului nr.84/1995 și dispozițiile art.18 alin.(2) teza întâi din Legea educației naționale nr.1/2011 sunt neconstituționale”, potrivit unui comunicat al Curţii Constituţionale.
Acum, doar părinţii elevilor care nu ar fi vrut să urmeze acest curs trebuiau să dea o declaraţie în acest sens.
(2) La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.
Religia este materie opţională începând cu clasa pregătitoare. Elevii care nu optează pentru ora de Religie, pot însă să-ţi aleagă o altă materie”, prevede forma actuală a art.18 alin.(2) teza întâi din Legea educației naționale nr.1/2011.


Religia nu mai este obligatorie in scoala. Biserica Ortodoxa primeste o lovitura de la Curtea Constitutionala: Parintii care vor sa isi inscrie copiii la materia Religie trebuie sa depuna o cerere

Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18536891-curtea-constitutionala-solicitarile-care-depun-parintii-scoala-pentru-elevii-nu-mearga-orele-religie-nu-mai-sunt-obligatorii.htm


    Curtea Constitutionala a decis astazi ca este neconstitutional articolul din legea educatiei care spune ca "La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie". Judecatorii Curtii au apreciat ca cei care trebuie sa faca o solicitare sunt parintii care doresc ca aceste cursuri de Religie in scoala sa fie urmate de copiii lor, transmite Agerpres. Surse oficiale au declarat pentru HotNews.ro ca argumentatia Curtii porneste de la ideea ca cel care vrea sa faca ceva trebuie sa ceara acel lucru, si nu cel care nu vrea.


Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) anunta intr-un comunicat de presa ca astazi, 12 noiembrie 2014, "a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii invatamantului nr.84/1995 si ale Legii educatiei nationale nr.1/2011".



"In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.9 alin.(2) teza intai din Legea invatamantului nr.84/1995 si dispozitiile art.18 alin.(2) teza intai din Legea educatiei nationale nr.1/2011 sunt neconstitutionale", anunta CCR.



Decizia este definitiva si general obligatorie. Curtea Constitutionala a fost sesizata in acest caz de Judecatoria Buzau-Sectia civila, exceptia fiind ridicata de profesorul Emil Moise, care a dat in judecata Liceul de Arta "Margareta Sterian" din Buzau, potrivit Mediafax.



Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.



Ce spun articolele de lege declarate neconstitutionale de CCR



Legea invatamantului nr. 84/1995, art.9 alin.(2) teza intai: "La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie."



Legea educatiei nationale nr. 1/2011, art. 18 alin. 2 teza intai: "La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie."



Ce spune Constitutia referitor la Religia in scoli



Articolul 32 - (7) Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege.



Profesorii de religie nu mai pot fi angajati permanent in scoli, ci doar prin contracte temporare, pe an scolar



Amintim ca Csaba Asztalos, presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), a declarat pentru HotNews.ro in urma cu un an ca inscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie incalca dreptul la libertatea constiintei. "Daca s-ar recunoaste (cum ar fi legal) faptul ca religia poate fi doar facultativa, atunci profesorii de religie nu ar putea fi angajati permanent in scoli, ci doar prin contracte temporare, pe an scolar", a explicat atunci pentru HotNews.ro Csaba Asztalos. 



Potrivit acestuia, "inscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie - adica de catre stat - incalca dreptul la libertatea constiintei, dreptul parintilor sau al tutorelui legal de a asigura potrivit propriilor convingeri educatia copilului. Nicio persoana din Romania nu este obligata sa raspunda la o intrebare cu privire la apartenenta sa la un cult".



Presedintele CNCD afirma la acea vreme ca "legal ar fi daca s-ar oferi dreptul oricarui parinte sa isi inscrie sau nu copilul la ora de religie, adica dreptul de a alege, tocmai ce prevede si Constitutia in art. 29 alin. (6)" [Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine - art. 29 alin. (6) din Constitutie - n.red.]. Detalii aici



Problema libertatii religioase in Romania si declaratiile presedintelui CNCD au fost tratate pe larg si in Raportul pe 2013 al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti.



Amintim ca HotNews.ro a scris pe larg despre problemele intampinate de parinti care doreau sa isi retraga copiii de la orele de Religie, dar carora directorii de scoli le comunicau incorect ca este in responsabilitatea parintilor ce se intampla cu copilul in timpul orei de religie pe care nu o urmeaza. In cele mai multe cazuri semnalate de cititorii HotNews.ro, scoala nu le pune la dispozitie elevilor care nu fac religia nicio alternativa, desi legea   



Citeste si:




joi, 30 octombrie 2014

Anul 2016 ca Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti




Sinodul BOR îndeamnă credincioşii să meargă la vot

Sursa: http://vreaupresedinte.gandul.info/news/sinodul-bor-indeamna-credinciosii-sa-mearga-la-vot-13477525?

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) îndeamnă clerul şi credincioşii să voteze la alegerile prezidenţiale, "cu responsabilitate creştină şi civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească şi viitorul României".
Sinodul BOR îndeamnă credincioşii să meargă la vot"În perspectiva alegerilor prezidenţiale din România (2 noiembrie 2014), Sfântul Sinod îşi reafirmă îndemnul către slujitorii Sfintelor Altare şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române de a participa la vot în duhul credinţei şi al iubirii de Biserică şi Neam, cu responsabilitate creştină şi civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească şi viitorul României", se menţionează într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Patriarhia Română.
Pe de altă parte, întrunit în şedinţă marţi şi miercuri, Sfântul Sinod a declarat anul 2016 ca Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, la împlinirea a 300 de ani de la moartea sa martirică.
Asadar sa VOTAM constienti si responsabili de faptul ca avem de ales:
  •  pastrarea credintei -  prin cel/cei care apara credinta ;
  • sau slabirea credintei - prin cei care o lovesc prin ceea ce marturisesc/afirma/traiesc.  "
... trăiesc lui Dumnezeu. M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine. (Galateni 2, 19-20)


sâmbătă, 25 octombrie 2014

Muzeul Dunării de Jos Călăraşi

Dragi colaboratori,

Muzeul Dunării de Jos Călăraşi vine în întâmpinarea publicului vizitator cu o varietate de expoziţii cuprinse în cele trei spaţii de expunere ale sale.
La sediul din str. Progresului, nr. 4 pot fi vizitate următoarele expoziţii :
« Iubirea cu fapta – Părintele Arsenie Papacioc» - expoziţia este închinată memoriei martirului creştin, din temniţele comuniste şi redă, în documente şi fotografii din arhivele Securităţii, felul în care şi-a mărturisit credinţa, până la ultimele consecinţe, marele martir. Arsenie Papacioc (n. 13 august1914, satul Misleanucomuna Perieţijudeţul Ialomiţa; d. 19 iulie 2011Techirghiol) a fost un duhovnicortodox român. Din anul 1976, era duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin puşcăriile comuniste unde a pătimit alături de Părintele Iustin PârvuIoan IanolideValeriu GafencuNichifor CrainicMircea Vulcănescu şi alţii.
A fost arestat şi condamnat sub regimul mareşalului Ion Antonescu, în 1941, pentru apartenenţa laMişcarea Legionară. S-a călugărit în 1946, după eliberare şi s-a stabilit la Mănăstirea Antim din Bucureşti până în 1949.
Între 1949-1950 a fost sculptor la Institul Biblic, iar în anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamţ. Între 1952-1958 a fost preot la Mănăstirea Slatina. În vara anului 1958 a fost arestat din nou, pentru că făcea parte din grupul Rugul Aprins”. Condamnat la 20 de ani de muncă silnică, a fost graţiat în 1964 de la închisoarea Aiud.
« România 1964 – Studenţi americani descoperă un fluviu legând lumi în schimbare» - expoziţia propune publicului o vedere în oglinzi paralele a României anului 1964. Pe de o parte, ea prezintă imaginea unei ţări „necunoscute”, situată dincolo de „Cortina de Fier”, aşezată de-a lungul unui mare fluviu european, înainte de vărsarea lui în Marea Neagră, aşa cum a fost văzută de un grup de şapte studenţi americani de la Colegiul Dartmouth (Hanover, New Hampshire, SUA), care au călătorit în canoe tradiţionale, de-a lungul Dunării, de la izvoare, până la Sfântu Gheorghe, străbătând Germania, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria şi România. Expediţia, organizată sub egidarevistei National Geographic, era una iniţiatică, de descoperire a celor două Europe, cea Occidentală şi cea Răsăriteană. Pentru unul dintre participanţi – Dan Dimăncescu, călătoria de-a lungul Dunării avea şi rolul de a descoperi ţara strămoşilor săi…
Cea de a doua viziune asupra României anului 1964 este una „internă”, bazată pe documente păstrate în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, în arhive şi biblioteci româneşti.
Călătoria celor şapte studenţi americani de-a lungul Dunării a constituit o experienţă umană şi intelectuală unică, a cărei amintire este evocată atât de imaginile fotografice inedite, realizate de membrii expediţiei, cât şi prin obiecte şi alte documente originale. Importanţa ei a fost reflectată de presa americană şi românească a vremii şi a constituit subiectul unui articol, apărut în 1965, în National Geographic. Cu acest prilej, prestigioasa publicaţie americană, a vorbit pentru prima oară despre România, după o tăcere de peste 25 de ani. Acest proiect a reprezentat o primă spargere a blocadei comuniste în Europa.
« Pescuitul tradiţional la nord şi la sud de Dunăre».
« Civilizaţia romană la Durostorum » cu piese de epocă romană.
Secţia Tezaur şi Arheologie este situată la demisolul Consiliului Judeţean Călăraşi.
Noul spaţiu, dotat cu tehnică de ultimă generaţie într-o manieră europeană, prezintă o varietate de obiecte arheologice care datează din cele mai vechi timpuri şi până la sfârşitul antichităţii de pe teritoriul judeţului Călăraşi şi împrejurimi. Tot aici poate fi vizitată Sala Tezaur unde pot fi admirate tezaure de monede, podoabe din aur şi argint, dar şi piese ce fac parte din patrimoniul naţional având valoare de Tezaur. Instituţia noastră se numără printre singurele muzee din ţară care îşi expune această categorie de piese după Muzeul Naţional de Istorie a României.
În cadrul Secţiei Etnografie şi Artă Populară (Arcadia) se pot vizita următoarele expoziţii :
« Sufletul din atelierul lui Sălişteanu » - cu obiecte personale ce au aparţinut marelui pictor, inclusiv panoul central din atelierul artistului-operă de artă unicat în peisajul artei româneşti şi colecţia de costume populare.
« Gospodăria ţărănească din Valea Dunării » în cadrul căreia veţi vedea o diversitate de obiecte ce compun locuinţa ţărănească dar şi unelte ce atestă îndeletnicirile agricole.
Taxa de vizitare 1 leu - grupuri elevi, 2 lei – grupuri adulţi, 4 lei – individual.
Însoţitorii de grup beneficiază de intrare gratuită !
De asemenea, în magazinul propriu al muzeului, aflat la demisolul Consiliului Judeţean Călăraşi puteţi găsi diverse materiale de promovare: pliante, vederi, magneţi, replici monede sau diverse statuete, anuare, produse suvenir cu preţuri cuprinse între 1 leu -10 lei.
În speranţa unei bune colaborări, vă mulţumim şi vă aşteptăm să ne vizitaţi !
Manager,
Dr. Marian NEAGU
Muzeul Dunarii de Jos Calarasi
tel:040242313161
fax 0242311974
e-mail: coslogeni@yahoo.com
www.mdjcalarasi.ro