Sfânta Cuvioasa Parascheva

Sfanta Cuvioasa Parascheva

http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfanta-cuvioasa-parascheva/sfanta-parascheva-126638.html

Sf.Cuv.Parascheva http://www.sfanta-parascheva.ro/

 

Sfanta Parascheva este sarbatorita pe 14 octombrie. S-a nascut la inceputul secolului al XI-lea, in satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din parinti bogati si binecredinciosi. La varsta de zece ani, auzind in biserica cuvintele: "Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34), raspunde imediat strigatului dumnezeiesc: isi schimba hainele cu imbracamintea unui cersetor.

Decide sa-si paraseasca parintii pentru Hristos, inainte de a implini douazeci de ani. Ajunge la Constantinopol, unde se bucura de invatatura unor calugari cu viata duhovniceasca placuta Domnului. La sfatul acestora, merge la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde se va nevoi cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.

Intr-o noapte, la varsta de douazeci si cinci de ani, un inger ii descopera in vis ca trebuie sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam descrie aceasta minune in Cazania sa, astfel: "Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".

Potrivit traditiei, revine in Epivat fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Dupa alti doi ani de nevointa, la varsta de douazeci si sapte de ani, trece la cele vesnice. A fost ingropata ca o straina, aproape de mare.

Dupa cativa ani, valurile au adus la tarm, trupul neinsufletit al unui marinar. Un sihastru care vietuia in acele locuri, i-a rugat pe cativa crestini sa-l ingroape. Acestia, in timp ce sapau, au descoperit un trup neputrezit. Nu au dat importanta acestui lucru si au pus alaturi de el si trupul marinarului.

Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis Cuvioasa Parascheva si i-a poruncit sa ia trupul ei si sa-l aseze la loc de cinste. Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus in biserica "Sfintilor Apostoli" din Kallicrateia.

Moastele Sfintei Parascheva au ajuns in tara noastra in anul 1641, dupa ce au fost prezente in mai multe locuri. Au fost asezate pe 13 iunie 1641, in biserica "Sfintii Trei Ierarhi" din Iasi. In anul 1884, cand biserica manastirii intra intr-un proces de consolidare, sfintele moaste ajung in paraclisul manastirii, iar peste cativa ani in Catedrala mitropolitana din Iasi.

Moastele Cuvioasei Parascheva au ajuns in martie 1944 la Manastirea Ciorogarla de langa Bucuresti, din cauza ofensivei sovietice in Moldova. Pe 27 octombrie 1944, moastele sale au fost asezate langa cele ale Sfantului Dimitrie Basarabov in catedrala din Bucuresti si readuse in Catedrala mitropolitana din Iasi pe 26 noiembrie 1944.

Celelalte Parascheve
Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi este sarbatorita pe 14 octombrie. Daca in calendarul crestin ortodox mai apare numele Parascheva (Paraschevi), nu inseamna ca ocrotitoarea Moldovei mai are si alte zile de praznuire. Pentru a nu o confunda cu alte sfinte ce poarta numele Parascheva, precizam:

- pe 26 februarie facem pomenirea Sfintei Parascheva, martirizata in timpul lui Nero;
- pe 26 iulie o praznuim pe Sfanta Cuvioasa Mucenita Paraschevi, martirizata in timpul lui Antonin Piosul;
- pe 28 octombrie o pomenim pe Sfanta Parascheva - Piatnita, martirizata in timpul lui Diocletian.

Vesmintele Sfintei Parascheva
Vesmintele Cuvioasei Parascheva se schimba de Craciun, la inceputul Postului Sfintelor Pasti (cand primeste un vesmant inchis la culoare), cu o zi inainte de Pasti (se pune un vesmant alb, pastrat pana dupa sarbatoarea Cincizecimii), cu o seara inainte de a fi scoasa din Catedrala si dupa hram.

In momentul in care are loc invesmantarea moastelor Sfintei Parascheva, Catedrala se inchide. Preotii desfac agrafele care prind vesmantul la spate, moastele ramanand invelite intr-un al doilea vesmant care nu se schimba niciodata. Se spune ca acela este vesmantul in care s-au adus sfintele moaste. Acest giulgiu este dintr-o panza de in, ros de trecerea anilor, si are inscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu si al Mitropolitului Varlaam: "Blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva".

In ultimii ani, a devenit o traditie ca de hramul Cuvioasei Parascheva de la Iasi, sa fie aduse moastele altor sfinti. Anul acesta, pelerinii care vor veni sa cinsteasca moastele Sfintei Parascheva se vor putea inchina si la moastele Sfantului Teofil, cel nebun pentru Hristos, de la Manastirea Kitaev - Ucraina.


 http://www.sfanta-parascheva.ro/

Sfanta Parascheva de la Iasi este pomenita de catre Biserica Ortodoxa Romana pe 14 octombrie. Sfanta Cuvioasa Parascheva este cea mai cunoscuta dintre toti sfintii ale caror moaste se afla in tara noastra. Onomasticul grecesc paraskevi inseamna "a cincea zi a saptamanii, vineri". In traditia populara "Sfanta Vineri" era considerata stapana peste lumea femeilor, indeletnicirile acestora (cusutul, torsul, tesutul) fiind controlate de ea.

Ocrotitoarea Moldovei aduna an de an, la Iasi, sute de mii de pelerini. Anul acesta, pelerinii se pot inchina si la moastele Sfantului Vasile cel Mare, aduse de la Manastirea „Sfintii Trei Ierarhi“ din Iasi.

Ingropata ca o straina, nimeni nestiind cine era

Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: "Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o face sa-si daruiasca hainele sale saracilor.

Dupa o vreme se retrage in pustie. Urmand sfaturile unor vietuitori alesi, se indreapta spre tinutul Pontului, oprindu-se la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va ramane cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.

Din putinele stiri privitoare la viata ei, aflam ca intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a spus, in vis, sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam scrie in Cazania sa: "Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".

Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Aici, impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat sufletul.
 

A fost ingropata ca o straina. Potrivit traditiei se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo, a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand deci o groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, au pus alaturi de ea si trupul corabierului. Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia il mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar imparateasa pe care o vazuse in vis " si care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva " i-a poruncit sa ia degraba trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste.

Credinciosii au inteles ca este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormant si l-au asezat in biserica Sfintii Apostoli din Kallicrateia. Indata au avut loc vindecari minunate in urma rugaciunilor care se faceau langa cinstitele sale moaste.

In anul 1238, in ziua de 14 octombrie, moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Tarnovo, fiind asezate in Biserica cu hramul Maicii Domnului.

 In anul 1393, Bulgaria cade sub ocupatia turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate in moschei. Este anul in care sfintele moaste sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani. Dupa lupta de la Nicopole din anul 1396, moastele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad - Serbia, in anul 1398.
 

In anul 1521, sultanul Suleiman Magnificul cucereste Belgradul. Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind asezate in palatul sultanului. Au fost rascumparate de la turci de Patriarhia Ecumenica. Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost asezate in Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. Dupa transformarea acestei biserici in moscheie, moastele au fost duse in mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfantul Dumitru de la Xiloporta (1597) si Sfantul Gheorghe din Fanar - noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).

Stramutarea moastelor Prea Cuvioasei la Iasi

Vasile Lupu ctitorind la Iasi biserica "Sfintii Trei Ierarhi" si amintindu-si de Ioan Asan, care la vremea sa a stramutat moastele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava, a facut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moastele Sfintei Parascheva sa fie stramutate la Iasi.

Plateste toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, si astfel, patriarhul Partenie I si membrii Sinodului au hotarat sa-i ofere, drept recunostinta, moastele Cuvioasei.

Din actul patriarhal, datat septembrie 1641, reiese ca au fost aduse din Constantinopol "pentru sfintirea tarii si binecuvantarea si lauda lui (Vasile Lupu) cinstitele si sfintele moaste ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea Noua".

Cinstirea Cuvioasei nu are granite

Bisericile care au ca ocrotitoare pe Sfanta Cuvioasa Parascheva sunt intr-un numar mare. Astfel, in Arhiepiscopia Bucurestilor sunt peste 33 de biserici, in Arhiepiscopia Targovistei 18, in Episcopia Buzaului 29, in Episcopia Dunarii de Jos 24, in Episcopia Alexandriei si Teleormanului 4, in Arhiepiscopia Iasilor 35, in Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor 5, in Episcopia Romanului 22, in Arhiepiscopia Sibiului 47, in Episcopia Maramuresului si Satmarului 6, in Arhiepiscopia Timisoarei 18, in Episcopia Caransebesului 5, in Mitropolia Basarabiei 6. Episcopia Ortodoxa a romanilor din Ungaria are la Gyula o biserica cu hramul "Sfanta Parascheva", construita in anul 1834. Romanii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franta), Wakefield, Massachusetts (SUA) au biserici al caror hram este Sfanta Parascheva.

Cand e imbracata Sfanta Parascheva?

http://www.sfanta-parascheva.ro/Sfanta-Parascheva/Cand-e-imbracata-Sfanta-Parascheva-.html

Cand e imbracata Sfanta Parascheva?

Sfanta Parascheva este cea mai cunoscuta dintre toti sfintii ale caror moaste se afla in tara noastra. Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva a fost hotarata de catre membrii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in anul 1955. Tot atunci a fost stabilita si data de praznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.

Moastele Sfintei Parascheva prezente la sarbi

Cuvioasa Parascheva s-a nascut in localitatea Epivat, Tracia, in prima jumatate a secolului al XI-lea. A parasit de tanara casa parinteasca, intrand in monahism la o manastire din apropierea Constantinopolului. De aici a ajuns la Ierusalim, apoi in pustiul Iordanului, intr-o manastire de maici. Aici a ramas pana la varsta de 25 de ani. Revine in satul sau natal, Epivat, unde va mai trait inca doi ani. Adormita intru Domnul la numai 27 de ani, Cuvioasa Parascheva a fost inmormantata in partile ei natale. Dupa o vreme, in urma unei minunate vedenii, moastele i-au fost aduse in Biserica Sfintii Apostoli din Kallicrateia. In anul 1238, la cererea lui Ioan Asan II, moastele au fost aduse la Tirnovo, unde Imperiul romano-bulgar al Asanestilor isi avea capitala si resedinta patriarhala. Cand sultanul Baiazid a cucerit cetatea Tirnovei, in anul 1393, moastele au fost duse la Vidin, unde au stat 5 ani.

Prezenta ipotetica a moastelor Sfintei Parscheva la romani

In anul 1398 au fost stramutate in Serbia, la Belgrad, unde s-a ridicat o biserica in cinstea sfintei. Amanunte in legatura cu stramutarea moastelor Prea Cuvioasei de la Tarnovo la Belgrad avem intr-un panegiric atribuit lui Grigorie Tamblac, care a constituit in ultima vreme tema unor vii discutii.

In acest panegiric, se spune ca moastele au fost mutate dupa cucerirea Tarnovei in Moldovlahia (Tara Romaneasca). Stramutarea moastelor de la Tarnovo in Tara Romaneasca la anul 1393 este ipotetica. Daca admitem ca in anul 1393 au fost daruite lui Mircea cel Batran, trebuie sa afirmam ca in 1396, dupa infrangerea de la Nicopole, moastele au fost stramutate in Serbia si asezate intr-o biserica din Belgrad, unde au stat pana in anul 1521, cand orasul a fost cucerit de turci, adica vreo 125 de ani.

Moastele Sfintei Parascheva prezente la greci

Belgradul este cucerit de catre sultanul Suleiman Magnificul, in anul 1521, iar moastele Cuvioasei Parascheva ajung la Constantinopol. Se spune ca sultanul a cerut patriarhului sa le cumpere, spunandu-i ca daca nu le va cumpara le va arunca in mare. Astfel, moastele vor fi vandute pe 12000 de ducati. Patriarhul le-a asezat in biserica "Sfanta Maria Panmacaristos", atunci Catedrala patriarhala. Aici au stat pana in anul 1586, cand aceasta biserica a fost transformata in geamie. Cinstitele moaste ajung in biserica "Vlah Sera", la 1588, apoi in biserica "Sfantul Dumitru" de la Kiliportu, la 1597, si de acolo la biserica "Sfantul Gheorghe" din Fanar, la 1601. La Constantinopol, moastele au stat 120 ani.

Moastele Sfintei Parascheva prezente la romani

Moastele Cuvioasei Parascheva au ajuns in Moldova in data de 13 iunie1641, datorita domnitorului Vasile Lupu. Ele au fost asezate cu mare fast in Biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi. Aici cinstitele moaste au ramas pana in anul 1884, cand au fost mutate in paraclisul manastiresc din cladirea egumeniei si asezate pe un catafalc din lemn, pentru ca in acel an au inceput lucrarile de restaurare ale sfantului locas ctitorit de Vasile Lupu.

In seara de 26 decembrie 1888, dupa slujba vecerniei, din neatentie, a ramas nestinsa o lumanare din sfesnicul de langa racla cu moastele Prea Cuvioasei. Peste noapte, sfesnicul a ars, apoi focul s-a intins la catafalcul pe care se afla racla. Din cauza incendiului, s-a topit o parte din ferecaturile de argint ale raclei, dar moastele, prin minune dumnezeiasca, au ramas neatinse.

Lupu Botez, un binecredincios din Falticeni, ajutat de alti credinciosi, a construit o racla noua din lemn de chiparos, imbracata cu ferecaturi de argint. Asezate in noua racla, moastele Prea Cuvioasei au fost stramutate in Catedrala mitropolitana.

Mentionam ca moastele Cuvioasei Parascheva au parasit Iasii in anul 1944 (cand au fost duse sub escorta militara la Bucuresti si au stat o vreme in Catedrala Patriarhala) si in 1947, cand au fost scoase in lunga procesiune religioasa care s-a desfasurat mai intai pe aria judetului Iasi, in mai si iunie, apoi de la un capat la altul al Moldovei, in iulie si august, cu nadejdea ca sfanta va pune capat celei mai cumplite secete abatute peste tara.

Cand e imbracata Sfanta Parascheva?

Se poate observa ca in zilele de sarbatoare Sfanta Cuvioasa Parascheva poarta vesminte de culoare deschisa, iar in posturi, de culori inchise. Vesmintele Cuvioasei Parascheva se schimba de Craciun, la inceputul Postului Sfintelor Pasti (cand primeste un vesmant inchis la culoare), cu o zi inainte de Pasti (se pune un vesmant alb, pastrat pana dupa sarbatoarea Cincizecimii), cu o seara inainte de a fi scoasa din Catedrala si dupa hram.

In cursul anului, vesmintele Cuvioasei Parascheva se schimba cu o seara inainte de pelerinajul pe "Calea Sfintilor“, de Craciun, la inceputul Postului mare, de Pasti – vesmant care ramane pana dupa Sarbatoarea Pogorarii Duhului Sfant, iar dupa aceste sarbatori, Sfanta Parascheva primeste un vesmant nou, care va fi schimbat la hramul urmator.

In momentul in care are loc invesmantarea moastelor Sfintei Parascheva, Catedrala se inchide. Preotii desfac agrafele care prind vesmantul la spate, moastele ramanand invelite intr-un al doilea vesmant care nu se schimba niciodata. Se spune ca acela este vesmantul in care s-au adus sfintele moaste si este ca un fel de sigiliu. Acest giulgiu este dintr-o panza de in, ros de trecerea anilor, si care are inscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu si al Mitropolitului Varlaam: "Blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva".

Noul vesmant care se infasoara in jurul trupului Cuvioasei Parascheva este prins cu agrafe la spate in anumite locuri. Coroana din zona capului sfintei, fixeaza vesmantul ca pe o broboada. Dupa ce sunt schimbate si pernutele care sunt in racla - pernuta de la capul sfintei si pernuta de la picioare, Cuvioasa Parascheva este asezata in racla.

Rugaciune catre Sfanta Parascheva

Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis si s-a facut toata faptura, nu intoarce fata Ta de la noi pacatosii ca sa nu vina asupra-ne mania cea groaznica si infricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor noastre, ce in toata ziua, nenumarate, cu nesocotinta le savarsim. Noi suntem pacatosi, netrebnici si plini de rautate; iar Tu esti izvorul vietii si al milostivirii. Nu ne lasa, Doamne! Nu trece rugaciunea noastra a pacatosilor, nici ne rasplati noua dupa nelegiuirile noastre, ci pentru ca nu suntem vrednici a castiga milostivirea prin sarguinta cea de toate zilele, daruieste-ne-o Tu ca un indurat mult-Milostiv.

Doamne, pentru rugaciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea si ne intareste cu Duhul Tau cel stapanitor, ca din adancul inimilor, cu bucurie sa slavim preasfant numele Tau in veci. Amin.
  

 http://www.sfanta-parascheva.ro/Sfanta-Parascheva/Acatistul-Sfintei-Parascheva.html

Acatistul Sfintei Parascheva

Acatistul Sfintei Parascheva (14 octombrie)

Rugaciunile incepatoare acatistului Sfintei Parascheva :

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele

Condacul 1 :

Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinta ii aducem noi nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi, de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam : Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Icosul 1 :

Ingerii din cer cu laude primind duhul tau cel fecioresc din pamintestile locasuri, de bucurie te-au incununat pentru vredniciile tale; caci femeiesc trup purtand si fire slabanoaga, ai stiut a birui toate puterile vrajmasilor prin buna intelepciune; pentru aceasta-ti cantam :

Bucura-te, inteleapta fecioara;
Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
Bucura-te, suflet ingeresc in trup fecioresc;
Bucura-te, vrednica mijlocitoare catre Domnul;
Bucura-te, mangaierea oamenilor;
Bucura-te, alinarea de suferinta;
Bucura-te, nadejdea noastra cea tare;
Bucura-te, intarirea credinciosilor;
Bucura-te, liman lin si neinviforat;
Bucura-te, pilda bunei cucernicii;
Bucura-te, luminarea celor nepriceputi;
Bucura-te, scaparea celor deznadajduiti;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 2-lea :

Asa Imparatul tuturor rasplateste biruintele. Asa mana proniei cea ne vazuta intareste neamul omenesc, imbratisand cu credinta cele de dinsa randuite spre mantuire. Pentru aceasta sa ne departam de nelegiuiri; pana cand vom petrece in pacate ? Doamne, intareste inimile noastre ca sa-Ti cantam in fapte bune cantarea cea ingereasca : Aliluia !

Icosul al 2-lea :

Preacinstita fecioara, catre tine am nazuit, catre tine care de multe ori si tu ai luat pe sfinti si pe ingeri in ajutor la pamantestile ispite; fii acum si pentru noi grabnic folositoare, caci te-ai invrednicit a intra inauntrul casei mirelui cu candela luminoasa, precum ne-a povatuit Mantuitorul Hristos, si primeste cantarea aceasta :

Bucura-te, margaritar nepretuit al vistieriei noastre;
Bucura-te, floare nevestejita a Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, temelie neclintita a crestinatatii;
Bucura-te, a fecioarelor inzestratoare si rugatoare catre Maica lui Dumnezeu;
Bucura-te, ascultatoare a preotilor cucernici;
Bucura-te, grabnica ajutatoare a strainilor;
Bucura-te, fierbinte mangaietoare a prigonitilor;
Bucura-te, milostiva povatuitoare a v aduvelor;
Bucura-te, invingatoarea dusmanilor;
Bucura-te, izbavirea tuturor celor ce te cheama spre ajutor;
Bucura-te, mare folositoare a sufletelor;
Bucura-te, vindecatoarea de rani a trupurilor;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 3-lea :

Spre tine pururea nadajduind, de multe boli si primejdii s-a izbavit tara aceasta, alinand si prefacand mania cea cu dreptate pornita asupra noastra de la Dumnezeu, in buna si milostiva indurare, prin ale tale rugaciuni; dar si acum ingrozindu-ne marile nenorociri, la tine nazuim cu lacrimi, sa ne ajuti, ca sa scapam din primejdie si sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul al 3-lea :

Epivata, vazand lauda pamantului ei, rasarind dintru ale sale, cu bucurie te-a intampinat, preacuvioasa, marturisindu-te cu mare cucernicie; iar noi, care in urma ne-am invrednicit a dobindi moastele tale, cum vom putea indestul a propovadui minunile pe care le-ai facut, de nu cantam acestea:

Bucura-te, luminatoarea Moldovei;
Bucura-te, sprijinitoarea Epivatei;
Bucura-te, invatatoarea parintilor tai;
Bucura-te, ceea ce n-ai adunat averi pamintesti;
Bucura-te, adunatoarea cerestilor daruri;
Bucura-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe;
Bucura-te, cinstitoarea hainei smereniei;
Bucura-te, indreptatoarea mindriei;
Bucura-te, cinstitoarea fecioriei;
Bucura-te, sprijinitoarea batranilor;
Bucura-te, osanditoarea dusmanilor;
Bucura-te, miluitoarea saracilor;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 4-lea :

Preacurata Fecioara Marie, Maica lui Dumnezeu, primeste si ale noastre datornice rugaciuni de la noi nevrednicii pe care prin mijlocitoarea noastra sfanta ti le aducem spre iertarea pacatelor si ne da noua pace si mare mila de la Fiul tau, Caruia Ii cantam neincetat : Aliluia !

Icosul al 4-lea :

Celei dupa vrednicie si cu credinta urmatoare a cuvantului lui Dumnezeu, care pentru buna cucernicie a primit darul vindecarilor si plata cereasca, prin glasul Mantuitorului zicand : sluga buna si credincioasa, intra intru bucuria Domnului tau, ii aducem cantarea aceasta :

Bucura-te, samanta neratacita;
Bucura-te, trup neobosit;
Bucura-te, hrana duhovniceasca;
Bucura-te, aur lamurit;
Bucura-te, foc arzator plevilor;
Bucura-te, pamant de indestulare;
Bucura-te, rodul pocaintei;
Bucura-te, alinarea relelor cugetari;
Bucura-te, risipitoare de furtuni;
Bucura-te, aducatoare de mana;
Bucura-te, datatoare de mangaieri;
Bucura-te, mijlocitoarea tuturor crestinilor catre Domnul;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 5-lea :

Obositi de truda gandurilor lumesti ne-am desteptat acum noi, ticalosii, lacrimand, ca nu avem incotro intinde nadejdile dupa faptele noastre spre a ne linisti, nefacand nici un lucru vrednic de mantuire si temandu-ne de taiere ca smochinul neroditor, cadem inaintea ta plangand, Sfanta Paraschevo, si strigam : miluieste-ne, ca dimpreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu cantarea de mantuire : Aliluia !

Icosul al 5-lea :

Cine nu te va ferici pe tine, cuvioasa, ca te-ai invrednicit a potoli prin nevointele tale zburdalnicia trupului si a dobindi mantuirea sufleteasca cu cinstea cea neluata de maini omenesti a cerestii mariri ? Sau cine nu te va ferici iarasi ca ai strabatut prin viteazul tau cuget impletiturile vicleanului cele amigitoare, si l-ai rusinat ? Pentru aceasta primeste urmatoarea cantare :

Bucura-te, turnul biruintei;
Bucura-te, usa mantuirii;
Bucura-te, pavaza credintei;
Bucura-te, locasul statorniciei;
Bucura-te, chipul bunatatilor;
Bucura-te, apararea cinstitei cruci;
Bucura-te, inchinatoarea ei vrednica;
Bucura-te, ca prin al ei ajutor ai fost izbanditoare;
Bucura-te, ca printr-insa te-ai facut lui Hristos urmatoare;
Bucura-te, a biruintei frumoasa stalpare;
Bucura-te, invingatoare a stapanirii iadului;
Bucura-te, mostenitoarea cerestii mangaieri;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare !

Condacul al 6-lea :

Dar cum vom canta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte vom lauda marirea faptelor tale, noi nevrednicii ? Ca nici faptele, nici credinta nu ne apropie de preacinstitele tale lucrari; dar, marturisind slabiciunea noastra, ne rugam tie a ne ajuta si a mijloci catre Dumnezeu sa primeasca cantarea : Aliluia !

                                                      Icosul al 6-lea :

Ne-au cuprins acum dureri ce nu sunt spuse, nici un ajutor omenesc de la nimeni nu asteptam, toti ne-au parasit deodata, pana si placerile ce odinioara ne desfatau acum se lupta cu noi; vai de ticalosia noastra, nu avem alta nadejde decit mila lui Dumnezeu si al tau ajutor sfant. Pentru aceasta ne rugam tie, grabeste a ne asculta, vindecandu-ne, ca sa cantam tie:

Bucura-te, leacul durerii;
Bucura-te, mana vindecarii;
Bucura-te, casa ocrotirii;
Bucura-te, raza mangaierii;
Bucura-te, cortul indestularii;
Bucura-te, roua fierbintelii; Bucura-te, mantuirea de boli;
Bucura-te, scaparea celor inspaimantati;
Bucura-te, izgonitoare de pagube;
Bucura-te, privighetoare neadormita;
Bucura-te, stea luminatoare;
Bucura-te, scara izbavitoare;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Condacul al 7-lea :

Doamne, cerceteaza si vindeca pe robii tai cei cuprinsi de durere, zice preacuvioasa, rugandu-se neincetat, ca nu au reazem, nici mangaiere. Iar zilele grele sunt, si pentru ca ne-am mantuit, sa ne bucuram si sa cadem la Dumnezeu, pocaindu-ne si cantand : Aliluia !

                                                    Icosul al 7-lea :

Nelegiuirile noastre, multimea strambatatilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astazi ne osandesc si nu stim ce vom raspunde mergand la judecata, unde toti ne prigonesc, toti se ridica asupra noastra sa ne impileze; tu insa, o, preabuna maica, care asculti marturisirea noastra, mijloceste catre Domnul, sa prefaci soarta osandirii noastre in bunatati, scotind din inimile vrajmasilor nostri toata uraciunea si te vom preamari cu laude ca acestea :

Bucura-te, mijlocitoarea celor gresiti;
Bucura-te, folositoarea celor asupriti;
Bucura-te, indreptatoarea judecatorilor rai;
Bucura-te, doveditoarea celor clevetiti;
Bucura-te, scaparea celor judecati si osanditi;
Bucura-te, contenire a patimilor;
Bucura-te, nesprijinitoarea celor ce cauti numai folosul lor;
Bucura-te, neizbandire a mijlocitorilor celor vicleni;
Bucura-te, domolire a celor puternici;
Bucura-te, inlesnire a slabanogilor;
Bucura-te, starpitoare a rautatilor;
Bucura-te, izvoratoare a milostivirii;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

                                                      Condacul al 8-lea :

Acestea graind, ne linistim, ne veselim si ne bucuram; salta sufletele noastre ca nu-si vor rade de noi vrajmasii nostri. Nu ne va parasi Dumnezeul nostru pana in sfarsit, pentru rugaciunile tale, preacuvioasa, ci trimitand mila Lui asupra poporului, precum este obisnuit, si noi, nevrednicii, ne vom impartasi cu el de ale Sale bunatati, cu care dimpreuna vom cinta lui Dumnezeu : Aliluia !

                                                       Icosul al 8-lea :

La toti vom spune minunile tale, in glas vom canta praznuirea ta, dupa datoria obstii care ti-aduce spre multumire : marire laudei tale, marire indelung-rabdarii cu care te-ai incununat, nevoindu-te prin credinta, marire faptei celei cu statornicie urmata dupa pilda Iubitorului de oameni; pentru acestea graim catre tine:

Bucura-te, mireasa duhovniceasca;
Bucura-te, cununa adevarului;
Bucura-te, toiagul biruintei;
Bucura-te, marirea monahilor;
Bucura-te, povatuitoare a obstii;
Bucura-te, cinstitoare a cuvioaselor;
Bucura-te, pazitoare a sihastrilor;
Bucura-te, pomenitoare a veacurilor;
Bucura-te, propovaduitoare a dreptei credinte;
Bucura-te, surpatoare a eresurilor;
Bucura-te, dobandirea slavei dumnezeiesti;
Bucura-te, urmatoarea Cuvantului ceresc;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

                                                  Condacul al 9-lea :

Pe sfanta folositoare celor ce sunt intru nevoi, toti cu bucurie sa o laudam, pe cinstita Parascheva, ca aceasta viata nestricacioasa a luat in veci; pentru aceasta marire a aflat, si darul de minuni, cu porunca lui Dumnezeu, cantand : Aliluia !

Icosul al 9-lea :

Rau-cugetatorii prin tine mustrati fiind, se inspaimanta vazand slava lui Dumnezeu, cea gatita omului departat de pacate, in tine luminand , vazand taina cea necuprinsa a chipului maririi, asupra ta cuvioasa, ca astazi straluceste aducand credinciosilor daruri de vindecari; pentru aceasta ei s-au rusinat pocaindu-se si noi ne-am veselit, cantandu-ti tie :

Bucura-te, izbavitoarea noastra;
Bucura-te, povatuitoare;
Bucura-te, indreptatoare;
Bucura-te, izgonitoare de rele;
Bucura-te, aducatoare de bun miros;
Bucura-te, otravitoarea jivinelor;
Bucura-te, starpitoarea insectelor;
Bucura-te, feritoarea de naluciri;
Bucura-te, risipitoarea de grindina;
Bucura-te, aducatoarea de ploi manoase;
Bucura-te, imbelsugatoarea de roade bune;
Bucura-te, veselitoarea plugarilor;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

                                                    Condacul al 10-lea :

Niciodata nu vom inceta a vesti minunile tale, preacuvioasa, ca de n-ai fi stat tu, rugandu-te pentru tara aceasta pe care o pazesti cu preacuratele tale moaste, cine ne-ar fi izbavit din atatea primejdii, sau cine ne-ar fi usurat de bolile care au venit asupra noastra, pentru pacatele noastre cele multe? Deci dimpreuna cu tine cantam lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul al 10-lea :

Zidurile casei parintilor tai n-au fost puternice, nici indestulatoare pentru a te opri de la marimea hotararii ce ai facut, fagaduindu-te a imbratisa viata monahiceasca; pentru aceasta si departandu-te de toata dezmierdarea si placerile lumesti, haina cea scumpa cu a cersetorului, venind de la biserica, ai schimbat-o, parasindu-ti parintii care te certau cu mustrari de la asemenea plecare. Deci cu smerenie dobandind cele preainalte, de la toti auzi:

Bucura-te, trandafir neatins de viermele trufiei;
Bucura-te, crin rasadit in gradina cea de sus;
Bucura-te, patul nevinovatiei;
Bucura-te, scaunul domniilor;
Bucura-te, sceptrul celor ce conduc;
Bucura-te, ocrotitoare neobosita;
Bucura-te, aparatoare neinfruntata;
Bucura-te, prigonitoare a celor ce ne ispitesc;
Bucura-te, cinstitoare a celor ce ne miluiesc;
Bucura-te, intaritoare a celor ce ne slujesc;
Bucura-te, luminatoare a celor ce ne mangaie;
Bucura-te, impreuna-lucratoare cu cei ce ne hranesc;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

                                              Condacul al 11-lea :

Suntem plini de pacate, indurate Doamne, si greu se lupta sufletele noastre gandind la judecata, caci ce vom face noi pacatosii, napadindu-ne deodata neprevazutul sfarsit ? Mila cerem, Doamne, mila Hristoase al nostru, caci nu avem chip de indreptare; nu trece cu vederea rugaciunile noastre si pocainta, care in tot ceasul dupa pacate ne-a cuprins si primeste ca inchezasuitoare a bunei noastre vointe si a temerii de Tine, rugaciunea aceasta, pe langa care Ti-aducem mijlocitoare si pe maica noastra Parascheva, cantand cu dansa dimpreuna : Aliluia !

                                                   Icosul al 11-lea :

Multi pacatosi mai inainte de noi si-au dobandit mantuirea umilindu-se. Cum dar si noi ne vom departa de aceasta nadejde ? Catre tine insa nazuim, preacuvioasa maica, si nu vom fi rusinati, nedepartandu-te de noi ca de pacatosul acela care langa tine a fost inmormantat fara a i se cunoaste nevrednicia sa si pentru care ai cerut prin vedenie sa i se mute trupul cel stricat de langa moastele tale. Deci ne rugam primeste rugaciunile si lacrimile noastre, mijlocind iertarea pacatelor noastre pentru ca iti cantam:

Bucura-te, smerenie inalta;
Bucura-te, fecioara neintinata;
Bucura-te, comoara nedesertata;
Bucura-te, maica prealaudata;
Bucura-te, mantuirea cea smerita;
Bucura-te, lauda celor cinstiti;
Bucura-te, mangaierea celor nenorociti;
Bucura-te, povatuitoarea celor rataciti;
Bucura-te, buna mea sfatuitoare;
Bucura-te, preablanda indreptatoare;
Bucura-te, sufleteasca veselitoare;
Bucura-te, grabnica ajutatoare;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

                                                   Condacul al 12-lea :

Nespusa este mangaierea noastra, privindu-te, cu noi petrecand, ca un dar al lui Dumnezeu ce s-a trimis tarii acesteia; ca de ce boli am fost cuprinsi si nu ne-ai vindecat; in care scarbe si nu ne-ai bucurat; de cate ori lipsiti, prigoniti si in razboaie si tu ne-ai ajutat noua, in totul plinind cuvintul Mantuitorului din Evanghelia Sa ! Pentru aceasta cu smerenie dobandind dreapta cea preainalta la scaunul maririi, iti cantam tie : bucura-te ! si lui Dumnezeu lauda cea cereasca : Aliluia !

                                                     Icosul al 12-lea :

Izbiveste-ne pe noi, maica, de toati boala, de ciuma, de holera si de vraimasi; izbaveste-ne pe noi, maica, de lacuste, de gindaci si de toata rautatea; izbiveste-ne pe noi, maici, de foc, de grindina si de fulger; izbiveste-ne pe noi, maica, de chinul cel de veci si de ceasul osindirii si ne invredniceste a dobindi prin rugaciunile tale starea cea de-a dreapta in ziua judecatiF, prin mintuirea sufletelor noastre, ocrotindu-ne si hranindu-ne in pace pini la risuflarea cea mai de pe urmi, ca sa-ti eintam:

Bucura-te, alauta duhovniceasca;
Bucura-te, trambita apostoleasca;
Bucura-te, faclie luminoasa;
Bucura-te, raza cereasca;
Bucura-te, nadejdea oamenilor;
Bucura-te, izgonirea demonilor;
Bucura-te, tamaduirea ranilor;
Bucura-te, feritoarea de rautati;
Bucura-te, aducatoarea de bunatati;
Bucura-te, luminatoarea casnica a Moldovei;
Bucura-te, izbavitoarea lui Vasile Voievod si a altor miluitori;
Bucura-te, sprijinitoarea si a mea, a smeritului pacatos;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

                                             Condacul al 13-lea :

                                   ( acest condac se zice de trei ori )

Condacul Sfintei Parascheva

Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfantele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobindit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu : Aliluia !

Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfantele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobindit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu : Aliluia !

Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfantele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobindit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu : Aliluia !

Apoi se zice iarasi Icosul intai

Ingerii din cer cu laude primind duhul tau cel fecioresc din pamintestile locasuri, de bucurie te-au incununat pentru vredniciile tale; caci femeiesc trup purtand si fire slabanoaga, ai stiut a birui toate puterile vrajmasilor prin buna intelepciune; pentru aceasta-ti cantam :

Bucura-te, inteleapta fecioara;
Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
Bucura-te, suflet ingeresc in trup fecioresc;
Bucura-te, vrednica mijlocitoare catre Domnul;
Bucura-te, mangaierea oamenilor;
Bucura-te, alinarea de suferinta;
Bucura-te, nadejdea noastra cea tare;
Bucura-te, intarirea credinciosilor;
Bucura-te, liman lin si neinviforat;
Bucura-te, pilda bunei cucernicii;
Bucura-te, luminarea celor nepriceputi;
Bucura-te, scaparea celor deznadajduiti;
Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

si Condacul intai

Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinta ii aducem noi nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi, de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam : Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

Dupa aceea se citeste aceasta

RUGACIUNE catre Sfanta Parascheva

Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis si s-a facut toata faptura, nu intoarce fata Ta de la noi pacatosii ca sa nu vina asupra-ne mania cea groaznica si infricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor noastre, ce in toata ziua, nenumarate, cu nesocotinta le savarsim. Noi suntem pacatosi, netrebnici si plini de rautate; iar Tu esti izvorul vietii si al milostivirii. Nu ne lasa, Doamne ! Nu trece rugaciunea noastra a pacatosilor, nici ne rasplati noua dupa nelegiuirile noastre, ci pentru ca nu suntem vrednici a castiga milostivirea prin sarguinta cea de toate zilele, daruieste-ne-o Tu ca un indurat mult-Milostiv.

Doamne, pentru rugaciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea si ne intareste cu Duhul Tau cel stapanitor, ca din adincul inimilor, cu bucurie sa slavim preasfant numele Tau in veci. Amin.

 

Sfanta Cuvioasa Parascheva si Sfanta Mucenita Paraschevi

http://www.sfanta-parascheva.ro/Sfanta-Parascheva/Sfanta-Cuvioasa-Parascheva-si-Sfanta-Mucenita-Paraschevi.html

Sfanta Parascheva este o sfanta mult iubita de crestini. Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, alaturi de Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov din Bucuresti, este cea mai iubita sfanta din Romania, mari daruri si minuni revarsand peste credinciosii pamantului nostru si peste granite. Insa aceasta sfanta nu este singura cu acest nume. Calendarul Bisericii mai pomeneste, alaturi de Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, inca alte cateva sfinte omonime.

Adevarat este si faptul ca o rugaciune inchinata "Sfintei Parascheva" se inalta si aduce mult rod, chiar daca icoana in fata careia se aduce rugaciunea nu infatiseaza sfanta la care ne gandim. Domnul cunoaste evlavia si inima simtitoare a crestinului rugator, daruind cele de folos dupa inima omului, iar nu dupa masura cunostintelor mintii.

Spre exemplu, pun inainte o intamplare relatata de Parintele Paisie Aghioritul, vazuta de el insusi. "Cand eram incepator la Manastirea Esfigmenu, Cuviosul batran Dorotei mi-a povestit ca la bolnita venea si ajuta un batranel cu atata simplitate incat credea ca Inaltarea este o mare Sfanta, si, cand se ruga cu metaniile, zicea: "Sfanta inaltare, roaga-te pentru noi!" Intr-o zi a venit la bolnita un frate bolnav si deoarece nu exista nici o mancare mai intaritoare, batranelul a coborat repede-repede scarile, a mers la subsol si de la fereastra ce privea spre mare, intinzandu-si mainile a spus: "Sfanta mea inaltare, da-mi un pestisor pentru fratele!" Si, o minune!, un peste mare a sarit in mainile lui. L-a luat foarte firesc si bucuros l-a pregatit, ca sa intareasca pe fratele."

Cu toate acestea, se cade sa cunoastem bine sfintii in care se odihneste Dumnezeu, pe fiecare dupa nevointa lui, pe fiecare cu lucrarile lui minunate, pe fiecare cu Moastele si cu rugaciunile lui.

Numele de "Parascheva", intalnit sub mai multe variante asemanatoare sau derivate, este atribuit mai multor sfinte ale Bisericii lui Hristos. Drept aceea, pentru o mai buna diferentiere a acestor sfinte "Parascheva", sa le enumeram, pe scurt, si pe celelalte.

Astfel, evem urmatoarele sfinte: Sfanta Parascheva, martirizata in timpul imparatului pagan Nero, la 26 februarie; Sfanta Parascheva - Piatnita, martirizata in timpul lui Diocletian, la 28 octombrie 304, Sfanta Parascheva de la Polotc, numita, in Apus, Praxeda, fiica cneazului Vasile Rogvolod, care a trait in secolul al XIII-lea si a fost martirizata la Roma.

Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi - Parascheva cea Noua

Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, alaturi de Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov din Bucuresti, este cea mai iubita sfanta din Romania, mari daruri si minuni revarsand peste credinciosii pamantului nostru si peste granite.

Sfanta Cuvioasa Parascheva cea Noua s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol. Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: "Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o face sa-si daruiasca hainele sale saracilor.

Dupa o vreme se retrage in pustie. Urmand sfaturile unor vietuitori alesi, se indreapta spre tinutul Pontului, oprindu-se la Manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va ramane cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.

Din putinele stiri privitoare la viata ei, aflam ca intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a spus, in vis, sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam scrie in Cazania sa: "Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit." Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Aici, impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat sufletul.

A fost ingropata ca o straina. Potrivit traditie se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo, a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand deci o groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, au pus alaturi de ea si trupul corabierului. Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia il mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar imparateasa pe care o vazuse in vis " si care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva " i-a poruncit sa ia degraba trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste.

Credinciosii au inteles ca este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormant si l-au asezat in Biserica Sfintii Apostoli din Epivat. Indata au avut loc vindecari minunate in urma rugaciunilor care se faceau langa cinstitele sale moaste.

Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi este cel mai des confundata cu Sfanta Parascheva cea Veche, martirizata in timpul imparatului Antonin Piul. Cunoscuta si drept "Sfanta Mucenita Paraschevi", ea este pomenita in calendar la 26 iulie. Bisericile ce pretind ca detin moaste ale Sfintei Parascheva, detin, de fapt, particele din moastele acestei Cuvioase Mucenite, foarte cinstita de catre greci.

Spunem cele de mai sus in virtutea faptului ca, dupa cum se stie, Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iasi, pomenita la 14 octombrie, se afla intregi, in Catedrala Mitropolitana din Iasi, in panza pecetluita de Sfantul Mitropolit Varlaam si domnitorul Vasile Lupu, in 1641, pecetluire facuta cu blestem spre a nu se atinge nimeni spre a le imparti.

Sfanta Mucenita Paraschevi - Parascheva cea Veche

Sfanta Mucenita Paraschevi - Paraskevi a trait pe vremea imparatului Antonin, fiind originara din Italia. Tanara, nascuta intr-o zi de vineri (paraskevi) a manifestat interes pentru tainele credintei crestine, citind carti si participand la rugaciuni, in biserica. Dupa moartea parintilor, ea si-a impartit averea saracilor, s-a calugarit si a inceput sa propovaduiasca, reusind sa intoarca multi eleni la credinta in Dumnezeu. Minunandu-se de frumusetea si priceperea ei, imparatul a incercat s-o determine sa se lepede de credinta crestina. Sfanta Paraskevi a refuzat si de aici au inceput chinurile si suferintele ulterioare, ce aveau s-o transforme in mucenita.

Astfel, se spune ca i s-a pus un coif de fier ars pe cap, dar nu a suferit; ca a fost aruncata intr-o caldare cu untdelemn fierbinte, dar ea se racorea; mai mult, ca l-a stropit pe imparat cu ulei incins, din care cauza acesta a si orbit. Lovit in lumina ochilor, imparatul a strigat: "Miluieste-ma pe mine, roaba adevaratului Dumnezeu, si da-mi mie lumina ochilor mei; ca atunci voi crede in Dumnezeul pe Care Il propovaduiesti tu." Sfanta a spus o rugaciune si indata imparatul Antonin a vazut si impreuna cu toti din casa lui au crezut in adevaratul Dumnezeu, botezandu-se in numele Preasfintei Treimi.

Plecand de acolo, sfanta s-a dus prin cetati si sate, a propovaduit numele Domnului, i-a insemnat pe oameni cu semnul Sfintei Cruci si a marturisit ca este crestina. Pentru credinta ei nestramutata, s-au mai incercat si alte cai de a o ucide, precum aruncarea ei la un balaur, vatamarea cu foc incins etc. Nu a putut fi clintita in nici un fel de la dreapta credinta. Pana la urma, la 26 iulie, i s-a taiat capul cu sabia.

Sfanta Paraschevi - Paraskevi, sarbatorita in Grecia pe 26 iulie, nu trebuie confundata cu Sfanta Cuvioasa Parascheva, cea mai populara dintre sfintii ale caror Moaste se afla pe teritoriul Romaniei, cu hramul pe 14 octombrie. Sfanta Mucenita Paraschevi este ocrotitoarea bisericii romanilor din Constantinopol - Biserica Sfanta Mucenita Paraschevi.

Sfanta Parascheva - fapte si cuvinte de invatatura

http://www.sfanta-parascheva.ro/Sfanta-Parascheva/Sfanta-Parascheva-fapte-si-cuvinte-de-invatatura.html

- fapte si cuvinte de invatatura

Trei au fost marile virtuti care au impodobit sufletul si viata Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Iasi. Ingereasca feciorie, milostenia, adica lepadarea de cele pamantesti, si dumnezeiasca rugaciune, maica tuturor faptelor bune. Pe aceste trei virtuti le-a iubit fericita din copilarie si prin acestea, in chip deosebit, s-a dezbracat de orice cuget pamantesc, a biruit pe diavoli si s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu.

Fiind odrasla de bun neam si avand sadita in inima ei frica de Dumnezeu, fericita Parascheva a inceput urcusul cel duhovnicesc pe scara virtutilor catre Hristos, Mirele ei, mai intai prin sfanta rugaciune, care este inceputul tuturor bunatatilor. Din pruncie, cuvioasa mergea la biserica satului Epivat, fiind nelipsita de la sfintele slujbe. Dar si in casa parintilor ei se ruga mult ziua si noaptea, imitand pe sfintii ingeri.

Dar, intrucat rugaciunea fara iubire de aproapele nu poate ajunge la Dumnezeu, care este iubire, fericita Parascheva a adaugat la rugaciunile ei inca doua fapte bune: postul si milostenia. Caci postul da aripi rugaciunii si o inalta la cer, iar milostenia, fiica cea dintai a iubirii, duce rugaciunea inaintea tronului Preasfintei Treimi. Astfel, mireasa lui Hristos nu gusta nimic pana seara, in zilele de post, iar in sarbatori, cand se intorcea de la biserica, isi schimba de multe ori hainele ei bune si de pret, date de parinti, cu hainele rele si rupte ale copiilor saraci, care cereau milostenie la usa bisericii. Pentru aceasta, cuvioasa primea multe mustrari si batai de la mama ei, cand o vedea imbracata in haine urate si sarace.

- Spune, Parascheva, cui ai dat hainele tale cele scumpe si frumoase cu care te-am imbracat? o intreba mama ei suparata.

- Le-am daruit lui Hristos prin mainile copiilor saraci ! raspundea fericita, cu chip luminat.

Odata, ascultand slujba in biserica, a auzit citindu-se acest cuvant din Sfanta Evanghelie: Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8, 34). Deci, ranindu-se la suflet ca de o sageata de acest cuvant al lui Hristos, indata a parasit grijile vietii pamantesti si, plecand pe ascuns din casa parinteasca la varsta de numai 15 ani, a intrat in sfanta nevointa a vietii calugaresti. Dupa ce mai intai s-a inchinat in biserica Vlahernei (a vlahilor), precum si la toate manastirile si sfintele moaste din Constantinopol, s-a tainuit apoi ca o straina intr-o manastire de fecioare din Ieraclia Pontului.

Cinci ani s-a nevoit aici fericita Parascheva, desavarsindu-se in toate faptele bune si mai ales in neincetata rugaciune cu multe lacrimi, cu posturi aspre si privegheri de noapte. Aici a strabatut ea calea cea grea a despatimirii si a inceput urcusul duhovnicesc al desavarsirii, unindu-se tainic cu Mirele Hristos prin umbrirea Duhului Sfant. Toate surorile din manastire se uimeau de viata si intelepciunea ei si laudau pe Dumnezeu, zicand: "Slava Tie, Doamne, ca Ti-ai facut vas ales si sfant pe Cuvioasa fecioara Parascheva si Te preamaresti intre cei blanzi si smeriti cu inima!"

Curatindu-se pe sine de cele pamantesti, s-a dus la Ierusalim si, dupa ce se inchina si imbratiseaza Sfantul Mormant cu multe lacrimi, se retrage pe Valea Iordanului la o mica manastire de fecioare. Aici s-a nevoit cu si mai aspre osteneli aproape zece ani, biruind pe diavoli si rugandu-se pentru lume. Faptele ei cele bune cu care biruia pe cel nevazut si se unea negrait cu Hristos erau: desavarsita curatie a mintii si a inimii de ganduri si imaginatii patimase, neincetata rugaciune cu lacrimi de bucurie, postul si privegherea de toata noaptea si neadormita dorire a Mirelui preaiubit. Toate acestea au incununat pe Sfanta Parascheva cu cununa desavarsirii in Hristos, incat stralucea ca o faclie aprinsa in mijlocul celorlalte calugarite nevoitoare.

Ajungand cuvioasa la varsta de 25 de ani, intr-o noapte, pe cand se ruga, un inger al Domnului i-a spus:

- Lasa pustia si lacasul acesta si te intoarce la Epivat, in patria ta, ca acolo se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit!

Deci, sarutand Sfanta Parascheva pe toate surorile din acea manastire, s-a inchinat la Mormantul Domnului din Ierusalim si, luand o corabie, a ajuns la Constantinopol. Aici iarasi s-a inchinat cu lacrimi in biserica Maicii Domnului din Vlaherne, zicand:

"Preasfanta Stapana, nu am alta nadejde si acoperamant pe pamant decat pe tine. Tu sa-mi fii indreptatoare si folositoare spre Hristos. Cat m-am nevoit in pustie, pe tine te-am avut ajutor si mangaiere, iar acum, daca m-am intors in lume, te rog indrepteaza-ma pana la sfarsitul vietii mele, ca nu am alta nadejde dupa Dumnezeu!"

Ostenindu-se Sfanta Parascheva inca doi ani deplini langa biserica satului Epivat, in ascunse nevointe duhovnicesti si simtindu-si aproape obstescul sfarsit, a ingenuncheat inaintea icoanei Mantuitorului si cu lacrimi a rostit aceasta sfanta rugaciune:

"Doamne, Iisuse Hristoase, cauta din sfant lacasul Tau si nu ma parasi, nici nu ma lasa, ca pentru numele Tau cel sfant am lasat toate si dupa Tine am calatorit in toata viata mea. Si, acum, indura-Te, Doamne, si spune ingerului Tau cel bland sa ia cu pace sufletul meu!"

In timp ce se ruga, Preacuvioasa Parascheva si-a dat sfantul ei suflet in mainile Domnului, iar mult ostenitul ei trup a fost inmormantat de crestini intr-un mormant nou, aproape de tarmul marii.

Dupa multi ani, moastele Cuvioasei Parascheva au fost descoperite cu voia lui Dumnezeu intregi in mormant si scoase la lumina spre mangaierea credinciosilor intr-un chip ca acesta. Murind, un corabier a fost aruncat pe mal de valurile marii. Atunci, un crestin milostiv cu numele Gheorghe, impreuna cu altii, au sapat un mormant aproape si au dat de trupul neputred si plin de mireasma al Sfintei Parascheva. Dar, nestiind cine este, a ingropat alaturi trupul rau mirositor al corabierului. Noaptea, insa, a vazut in vis o imparateasa sezand pe scaun luminat, inconjurata de ingeri. Unul dintre ei ii zise:

- Gheorghe, pentru ce n-ati luat in seama trupul Sfintei Parascheva si l-ati uitat asa? Nu stiti ca Dumnezeu a iubit frumusetea ei si a voit s-o preamareasca pe pamant?

Apoi si acea imparateasa sfanta i-a zis:

- Degraba sa luati trupul meu din mormant si sa-l puneti la loc de cinste, in biserica satului meu, Epivat!

Auzind clericii despre aceasta minune, indata au mers la mormantul Cuvioasei Parascheva cu lumanari si tamaie si au dus sfintele ei moaste in biserica Sfintilor Apostoli din Epivat, unde au stat 175 de ani si au facut nenumarate minuni si vindecari de boli.

Raspandindu-se in toate tarile din jur vestea despre viata si minunile Cuvioasei Parascheva de la Epivat, in anul 1235, sfintele ei moaste au fost stramutate la Tarnovo, capitala Imperiului Romano-Bulgar, unde, de asemenea, au facut multe minuni. Dupa 160 de ani au fost stramutate la Belgrad, iar dupa inca 125 de ani le-au luat turcii in robie si le-au vandut din nou Patriarhiei de Constantinopol, fiind cinstite cu multa evlavie de credinciosi.

In anul 1639, domnul Moldovei, Vasile Lupu, terminand de construit frumoasa biserica a Manastirii Sfintii Trei Ierarhi, din Iasi, cauta sa-si inzestreze ctitoria si capitala tarii cu moastele unor sfinti facatori de minuni. Deci, rugandu-se lui Dumnezeu, a auzit de moastele renumite ale Sfintei Parascheva. Si cum milostivul domn moldovean platise turcilor o mare parte din datoriile Patriarhiei, in vara anului 1641, patriarhul Partenie i-a daruit drept recunostinta cel mai de pret odor pe care il avea - moastele Cuvioasei Parascheva. Pana la Galati au fost aduse cu corabia, iar de aici au fost insotite pana la Iasi de numerosi clerici, monahi si credinciosi cu faclii aprinse in maini. Aproape de Iasi le-au intampinat Vasile Lupu si mitropolitul Varlaam cu tot clerul si divanul tarii si le-au asezat cu mare cinste in biserica Manastirii Sfintii Trei Ierarhi, la 13 iunie, 1641, in sunetul clopotelor si in armonia frumoaselor cantari duhovnicesti.

Nenumarate sunt minunile si vindecarile de boli ce s-au facut credinciosilor, care au alergat cu rugaciuni si lacrimi la moastele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Iasi, de-a lungul a 350 de ani de cand ocroteste Moldova si tara noastra. Sa amintim doar cateva dintre ele.

Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este insasi preamarirea trupului ei cu darul neputrezirii, al vindecarii de boli si al izbavirii de multe nevoi si primejdii. Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare in toate tarile ortodoxe din Balcani. Ba si turcii se cucereau de minunile ce se faceau crestinilor care ii cereau ajutor cu credinta si evlavie.

O alta minune care a uimit Moldova si tara noastra a fost izbavirea fara nici o vatamare a moastelor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit in noaptea de 26 spre 27 decembrie, anul 1888, in paraclisul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din Iasi. Caci, aprinzandu-se de la un sfesnic catafalcul cuvioasei, s-a topit argintul care imbraca racla, dar lemnul si sfintele ei moaste, desi erau invaluite in jaratic, au ramas intregi si nevatamate, spre intarirea credinciosilor si uimirea celor indoielnici.

Spre sfarsitul secolului XIX, sotia preotului Gheorghe Lates, din comuna Radaseni-Suceava, suferea la cap de o boala grea si incurabila. Alergand la Sfanta Parascheva, se ruga cu lacrimi la moastele sfintei si-i cerea ajutor. Apoi i s-a facut Sfantul Maslu si s-a reintors acasa. Noaptea i se arata aievea Sfanta Parascheva, in haine albe stralucitoare si ii spuse:

- Nu mai plange, ca de acum te faci sanatoasa!

A doua zi, femeia s-a sculat sanatoasa si lauda pe binefacatoarea ei.

In anul 1950, o tanara din Iasi s-a imbolnavit de leucemie. Atunci, bolnava impreuna cu parintii ei au alergat la Sfanta Parascheva si cu multe lacrimi ii cereau ajutor si sanatate. Dupa doua luni de rugaciuni staruitoare si Sfantul Maslu, tanara s-a vindecat de aceasta boala fara leac si si-a continuat studiile.

O femeie dintr-un sat aproape de Iasi era greu bolnava de stomac. Fiind internata pentru operatie, s-a rugat mai intai la Sfanta Parascheva, cerandu-i cu credinta si cu lacrimi ajutor si vindecare. Timp de trei zile dupa internare i s-au facut toate analizele. La urma i-au spus medicii:

- Femeie, du-te acasa ca nu ai nimic!

In anul 1968, de hramul Cuvioasei Parascheva, o crestina din Iasi pregatea conserve pentru iarna. Mama ei o indemna:

- Fata, sa nu faci una ca aceasta, caci astazi este ziua Sfintei Parascheva!

- Mama, a raspuns fiica, in fiecare zi este cate un sfant, dar eu n-am timp sa-i praznuiesc pe toti!

Dupa o ora, femeia si-a trimis copila in oras sa cumpere ceva. Pe strada a fost lovita grav de o masina si apoi internata la spital. Mama copilei a alergat a doua zi la Sfanta Parascheva si, dupa ce si-a recunoscut pacatul, a cerut cu lacrimi iertare si salvarea fiicei ei accidentate. Dupa trei zile, copila s-a intors sanatoasa acasa.

Un inginer bolnav de plamani a fost internat in spital la Iasi pentru operatie. Mama sa a mers atunci la moastele Cuvioasei Parascheva si i-a cerut cu credinta sanatate fiului ei. Timp de doua saptamani doctorii au amanat operatia. Apoi, s-a observat ca afectiunea pulmonara s-a vindecat in chip miraculos. Atunci au zis bolnavului:

- Domnule inginer, ati scapat de operatie. intoarceti-va sanatos acasa. Este cineva care se roaga lui Dumnezeu pentru dumneavoastra!

Unui copil de trei ani si jumatate i s-a oprit brusc graiul. Atunci, mama a luat copilul in brate si a venit sa ceara ajutorul Sfintei Parascheva. Pe cand se ruga ea cu lacrimi, deodata copilul a strigat:

- Mama, mama! Aici este Doamne-Doamne?

Multumind din inima Preacuvioasei Parascheva, mama s-a intors acasa cu copilul sanatos.

In anul 1955, doi soti din Iasi nu aveau intelegere in casa. Intr-o seara, femeia disperata a parasit caminul. Zadarnic au cautat-o sotul si fiica. Apoi copila s-a culcat, iar tatal ei a alergat la Sfanta Parascheva si s-a rugat cu lacrimi sa-i intoarca sotia cu bine inapoi. Ajungand sotul acasa, dupa o ora bate cineva in usa. Era sotia! Avea chipul palid si ingandurat.

- Unde ai fost, femeie? Ce ti s-a intamplat? a intrebat-o sotul.

- Diavolul mi-a dat in gand sa ma sinucid. De aceea m-am asezat pe linia trenului, aproape de gara Nicolina. Dar la orele 8 seara, pe cand venea un tren cu viteza, fiica noastra, imbracata in alb, vine la mine, ma apuca repede si ma arunca afara de pe linie. Asa am scapat de moarte si de osanda iadului! Dupa ce m-am intarit putin, am multumit lui Dumnezeu ca m-a izbavit de acest cumplit pacat si m-am intors acasa.

- Femeie, in seara aceasta la ora 8, fiica noastra era culcata, iar eu ma rugam la Cuvioasa Parascheva pentru tine. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastra, ci insasi Sfanta Parascheva! Sa-i multumim ei, caci ea te-a scapat de aceasta cumplita si dubla moarte, trupeasca si sufleteasca.

De atunci este multa armonie si bucurie duhovniceasca in aceasta familie crestina.

Pe timpul celor doua razboaie mondiale, orasul Iasi a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala mitropolitana, unde se pastreaza cinstitele moaste ale Sfintei Parascheva, nu a fost atinsa de nici un obuz. Caci, de 350 de ani, cuvioasa ocroteste Moldova si orasul acesta binecuvantat. Batranii spun ca ostasii vedeau noaptea, in timpul razboiului, o femeie uriasa imbracata in alb deasupra Iasilor, ocrotindu-l de ocupatie si bombardamente.

Asa stie sa ajute Preacuvioasa Parascheva patria ei adoptiva, pentru credinta fiilor ei!

In timpul marii secete din vara anului 1947, cand mureau oamenii si animalele de foame, s-au scos moastele Sfintei Parascheva in procesiune prin satele Moldovei. Credinciosii le asteptau si le intampinau cu lacrimi de bucurie si cu faclii in maini. In urma veneau nori de ploaie bogata si adapau pamantul. Drept multumire, credinciosii se rugau si inaltau cate o troita cu aducerea moastelor Sfintei Parascheva in satele lor.

Cel mai mult alearga si cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii, taranii, calugarii si studentii. Mai ales in lunile de examene, racla cuvioasei este alba de carti, de caiete de scoala si pomelnice. Putem spune ca moastele cele mai iubite de credinciosi din tara noastra si din afara sunt, fara indoiala, moastele Sfintei Parascheva, numita "cea grabnic ajutatoare si mult folositoare".

Marturisesc parintii batrani, care au fost martori oculari, despre o minune petrecuta la racla sfintei, la 14 octombrie, 1952. De hram, pe cand oamenii asteptau la rand sa se inchine la racla Cuvioasei Parascheva, au venit sa se inchine si doua crestine batrane din Focsani. Vazand lume multa, au zis preotului de garda, Arhimandritul Cleopa Ilie:

- Parinte, da-ne voie sa ne inchinam la Cuvioasa Parascheva, fara sa mai stam la rand, ca suntem bolnave, si sa-i punem sub cap aceasta perna, pe care i-am adus-o de acasa drept multumire pentru ajutorul ce ni l-a dat.

- Dumnezeu sa va binecuvinteze, a zis Parintele Cleopa. Mergeti si va inchinati!

In clipa aceea, preotii si credinciosii au vazut un lucru cu totul sfant si minunat. Cuvioasa si-a ridicat singura capul, iar dupa ce femeile i-au pus perna adusa si s-au inchinat, Sfanta Parascheva si-a lasat iarasi capul pe capatai ca mai inainte. Iata cat de mult iubeste Preacuvioasa pe cei ce se roaga lui Dumnezeu si sfintilor Lui cu smerenie si credinta!

Sfanta Parascheva de la Iasi se bucura in tara de un cult deosebit, mai mult decat toti ceilalti sfinti locali care au moaste in Romania. In fiecare zi, la Catedrala mitropolitana din Iasi, de dimineata pana seara tarziu, se face un mic pelerinaj local continuu, cu credinciosi de toate varstele si din toate locurile, veniti la rugaciune. In mod deosebit in sarbatori, in posturi si in fiecare vineri, considerata "Ziua Sfintei Vineri", adica a Cuvioasei Parascheva, vin multi credinciosi si se inchina la racla cu credinta, aducand flori, daruri si imbracaminte pe care le ating de racla cuvioasei pentru a dobandi ajutor, sanatate si binecuvantare.

Dar cea mai mare zi de praznuire din tot anul este ziua de 14 octombrie, patronul Sfintei Parascheva, cand are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din tara noastra, la care participa inchinatorii de la sate si orase, din toate colturile tarii. Aceasta zi este considerata un adevarat pelerinaj bisericesc national, care dureaza pana la 3 zile. Inca din ajun se scot in fata catedralei moastele Sfintei Parascheva si, timp de doua zile si doua nopti, credinciosii stau la rand pentru inchinare.

In seara zilei de 14 octombrie, praznicul cuvioasei se incheie cu o procesiune in jurul catedralei, avand in frunte pe mitropolitul Moldovei, care, impreuna cu clericii si credinciosii, cu lumanari in maini, poarta racla cu moastele sfintei, in sunetul clopotelor si al frumoaselor cantari bisericesti.

Dupa aceea, se asaza moastele in biserica la locul lor, se canta paraclisul Sfintei Parascheva, apoi fiecare se intoarce la ale sale cu bucuria marelui praznic in suflet si cu mangaierea Duhului Sfant in inima.

Sfanta Preacuvioasa Maica Parascheva, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

Parintele Ioanichie Balan

 http://www.sfanta-parascheva.ro/Sfanta-Parascheva-Audio/Predici-la-Sfanta-Parascheva.html 

Predici la Sfanta Parascheva

http://www.sfanta-parascheva.ro/Sfanta-Parascheva-Video/Sfanta-Parascheva.html    

Sfanta Parascheva VIDEO

http://www.sfanta-parascheva.ro/Sfanta-Parascheva-Audio/Cantari-la-Sfanta-Parascheva.html  

Sfanta Parascheva CANTARI