Concurs interjudețean „Rugăciunea, hrana sufletului” 2022

Concurs interjudețean „Rugăciunea, hrana sufletului”

FORMULAR DE APLICAŢIE ANUL ȘCOLAR 2021-2022
CONCURS INTERJUDEȚEAN „Rugăciunea, hrana sufletului”

A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Seminarul Teologic Ortodox ”Sfântul Ioan Gură de Aur” Slobozia

Adresa completă: str. Al. Odobescu nr. 2, Slobozia, Ialomiţa

Nr. de telefon/fax: Tel.: 0243231796

Site şi adresă poştă electronică: E-mail: seminaru_teologic_slobozia@yahoo.com

Coordonatori: 
Pr. Cons. Rusu Manuel
Pr. Prof. Insp. Ion Marian
Pr. Prof. Insp. Mișu Spiroiu
Pr. Prof. Marin Sebastian

Echipa de proiect:
Pr. Prof. Pătrașcu Constantin
Pr. Prof. Mititelu Laurențiu
Pr. Prof. Stanciu Cătălin
Pr. Prof. Vasile Alexandru Daniel
Protos. Prof. Maxim Budea
Prof. Diaconescu Adin

Numărul cadrelor didactice participante la proiect: 40

B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: „Rugăciunea, hrana sufletului”

B.2. Precizați tipul activității principale din cadrul proiectului: CONCURS INTERJUDEȚEAN

B.3. Domeniul în care se încadrează proiectul: Domeniul ştiinţific

B4: Ediţia: nr. I

B5. Locul și perioada de desfășurare a activității principale: Protopopiate, Parohii, Școli din județele Ialomița și Călărași

B6: Număr participanţi la concurs (estimativ): 250 (elevi și cadre didactice)

B7: Bugetul proiectului:

Buget total: : 3600 RON

Buget solicitat MEN

Contribuţie proprie/alte surse

B8: Proiectul este cu participare: directă

C. PREZENTAREA PROIECTULUI

Concursul interjudețean Rugăciunea, hrana sufletului este organizat cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte VINCENȚIU, Episcopul Sloboziei și Călărașilor de către Seminarul Teologic Ortodox ”Sfântul Ioan Gură de Aur” Slobozia în parteneriat cu Episcopia Sloboziei și Călărașilor și Inspectoratele Școlare din județele Ialomița și Călărași.

Prezentul concurs se adresează elevilor din ciclul gimnazial din cele două județe, profesorilor de religie și preoților coordonatori ai grupurilor catehetice parohiale.

D. ARGUMENT

D.1. Argument justificare, context:

Pornind de la hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a declara anul 2022 drept An omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și An comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț în Patriarhia Română, Seminarul Teologic Ortodox ”Sfântul Ioan Gură de Aur” Slobozia inițiază o propunere de colaborare cu școlile din cele două județe ale Eparhiei pentru a-i ajuta pe elevi să descopere rolul, importanța și necesitatea rugăciunii ca factor de menținere a legăturii cu Dumnezeu și cu aproapele și ca mijloc de propășire în urcușul duhovnicesc.

Temeiul dogmatic care stă la baza acestui proiect este faptul că omul este ființă personală, creată după chipul lui Dumnezeu cu menirea de a ajunge la asemănarea cu Creator său. Având prin creație vocația comuniunii, omul se definește ca ființă socială deschisă comunicării. Cea mai sublimă formă de menținere a legăturii cu Dumnezeu este rugăciunea, care, pornită din inima plină de iubire, îl conduce pe om la o tot mai strânsă comuniune cu semenii în spațiul eclesial.

În urma experimentării rugăciunii ca mijloc de închegare a comuniunii cu Dumnezeu și semenii se va descoperi inevitabila și necesara împletire în viața elevilor a studiului religiei cu experiența duhovnicească personală și comunitară.

D.2. Scopul proiectului:

Concursul Rugăciunea, hrana sufletului își propune să cultive, în rândul elevilor din ciclul gimnazial din județele Ialomița și Călărași, frumusețea unui mod de viață construit pe relația de comuniune a omului cu Dumnezeu și cu aproapele prin rugăciune și să accentueze rolul și necesitatea rugăciunii în viața credincioșilor.

D.3. Obiectivele specifice ale proiectului:
a) creșterea gradului de implicare a elevilor din clasele V-VIII în studierea disciplinei religie;
b) dezvoltarea interesului elevilor pentru aplicarea în viața de zi cu zi a cunoștințelor predate la ora de religie;
c) experimentarea rugăciunii în viața personală și comunitară;
d) promovarea valorilor și a invățăturii creștine în comunitățile religioase locale;
e) stimularea creativităţii şi a comunicării în contextul interdisciplinar;
f) popularizarea valorilor și valențelor Seminarului Teologic ”Sfântul Ioan Gură de Aur” Slobozia în comunitatea locală, promovarea imaginii de școală cu valori morale creștine, potențial educațional deosebit și rezultate de excepție.

D.4. Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul:
Elevii din clasele V-VIII din județele Ialomita și Călărași care studiază disciplina Religie.

D.5. Beneficiarii direcți și indirecți:
Beneficiarii direcți sunt elevii din clasele V-VIII, iar beneficiarii indirecți sunt părinții, cadrele didactice și comunitățile religioase din care fac parte.

D.6. Durata proiectului: 21 februarie 2022 – 31 mai 2022.

D.7. Descrierea activităţilor / Regulament:

Elevii din clasele V-VIII din județele Ialomița și Călărași vor fi îndemnați și îndrumați de profesorii de Religie / profesorii de română, în colaborare cu preoții parohi, să alcătuiască sub formă de poezie sau proză o rugăciune adresată Sfintei Treimi, Maicii Domnului sau sfinților sau un eseu religios în care să argumenteze importanța rugăciunii în viața creștinului.

Lucrarea va trebui să fie scrisă de mână și să nu depășească întinderea unei coli de tip A4.

Fiecare elev va participa la concurs cu o singură lucrare.

Profesorii îndrumători vor centraliza lucrările și vor decide care dintre ele se încadrează pentru a fi prezentate la etapa finală, care se va organiza în format fizic, la fiecare Protopopiat.

Etapele finale se vor organiza începând cu 14 martie 2022, la data, ora și locația stabilită de Protopop în consultare cu Inspectorul de Religie din județul respectiv și cu conducerea Seminarului Teologic ”Sfântul Ioan Gură de Aur” Slobozia, locația fiind sfânta biserică.

La faza finală, elevul va recita sau va citi propria creație în fața juriului format din Protopop sau reprezentant al acestuia, Inspectorul de Religie, reprezentantul Seminarului, un profesor de religie și un profesor de limba română.

La festivitatea de prezentare elevii participanți vor veni însoțiți de profesorii de religie și/sau preoții parohi și de elevii care sunt implicați în acțiunile cu caracter religios pentru a-și susține colegii.

În urma deliberării juriului se vor acorda: 1 premiu I, 1 premiu II, 1 premiu III, 3 mențiuni și diplome de participare elevilor participanți nepremiați.

Întâlnirea cu elevii participanți va avea următorul desfășurător: Slujba Tedeumului, prezentarea lucrărilor, deliberarea juriului și scrierea diplomelor, premierea și rugăciunea de final.

În timpul deliberării, reprezentantul Seminarului Teologic ”Sfântul Ioan Gură de Aur” Slobozia va prezenta elevilor prezenți oferta educațională a școlii teologice, iar grupul coral restrâns al Seminarului va intepreta câteva piese religioase, fiind un bun prilej pentru elevii participanți să cunoască mai amănunțit activitatea Seminarului Teologic Slobozia.

D.8. Valoarea premiilor:

Premiul I – 200 lei, 

Premiul II – 150 lei, 

Premiul III – 100 lei, 

Mențiunea I – 50 lei, 

Mențiunea II – 50 lei, 

Mențiunea III – 50 lei.

Fondul de premiere se va asigura prin colaborarea dintre Protopopiate și Seminar pentru atragerea de donații sau sponsorizări.

D.9. Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului:

- cultivarea deprinderilor de a învăța, efort și perseverența;

- creșterea interesului pentru disciplina Religie.

Rezultate tangibile:

1. Numărul de elevi participanți la concurs.
2. Calitatea lucrărilor elevilor înscriși în concurs.
3. Numărul de premii.
4. Premierea pe Protopopiate.
5. Fotografii și scurte filmări (interviuri).

D.10. Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului.

Evaluarea proiectului se va realiza pe parcurs (chestionare, impresii) și printr-o fișă de monitorizare, o evaluare finală printr-un raport narativ.

Monitorizarea se va realiza printr-o fişă de observaţie a activităţilor, a gradului lor de realizare, încadrare în timp şi buget.

D.11. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului.

1. Proiectul va continua și în anii școlari următori, necesitatea lui derivând din competențele recomandate elevilor.

2. Sustenabilitatea lui este asigurată de fundamentarea proiectului pe nevoi educative reale, de resursele umane implicate, dar și a partenerilor și a ofertelor lor de activități.

D.12. Activităţi de promovare / mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului.

Promovarea, mediatizarea și diseminarea proiectului se va realiza direct în ședințele metodice ale ISJ Ialomița și Călărași, în cadrul acțiunilor metodice, prin colegii elevilor implicați, interviuri în media locală, filmări și fotografii ale activităților pe site-urile instituțiilor implicate și pe rețelele de socializare.

D.13. Parteneri implicaţi în proiect:
1. Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa;
2. Inspectoratul Școlar Județean Călărași;
3. Episcopia Sloboziei și Călărașilor prin cele șase Protopopiate;
4. Seminarul Teologic Ortodox ”Sfântul Ioan Gură de Aur” Slobozia.

CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ (clasele a V-a – a XII-a) 2021-2022

 DIRECȚIA GENERALĂ

ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIRECȚIA GENERALĂ
ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

Nr. 25.939/23.02.2022

Aprob,
SECRETAR DE STAT,
Ionel-Florian LIXANDRU

REGULAMENT SPECIFIC de organizare și desfășurare a
Olimpiadei naționale interdisciplinare de limba şi literatura română şi religie
CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
(clasele a V-a – a XII-a), valabil pentru anul școlar 2021-2022

 

I. CADRUL GENERAL

1. Olimpiada interdisciplinară de limba și literatură română și religie Cultură şi spiritualitate românească, clasele V-XII, se desfăşoară în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, anexă la Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3035/2012, cu modificările și completările ulterioare, numită în continuare Metodologie-cadru, precum și ale prezentului Regulament.

2. Olimpiada este o competiţie naţională de excelenţă, la care pot participa elevi din toate judeţele ţării/municipiul București, din învăţământul de stat, particular şi confesional, la clasa pe care o frecventează în anul de desfăşurare a Olimpiadei, elevi cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru disciplinele limba și literatura română și religie (toate cultele). Participarea la această olimpiadă este opţională şi individuală.

3. Probele de concurs se vor desfăşura pe clase: clasa a V-a, clasa a VI-a, clasa a VII-a, clasa a VIII-a, clasa a IX-a, clasa a X-a, clasa a XI-a și clasa a XII-a. Elevii, indiferent de anul de studiu, pot participa numai la olimpiada organizată la nivelul clasei lor. Nu se admite participarea elevilor de la clasele inferioare la clasele superioare şi nici invers.

4. Olimpiada este organizată de către Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare județene/ISMB/unitățile școlare subordonate, în parteneriat cu instituții de învățământ superior și de cercetare din țară, cu instituții eclesiale și de cultură. La etapa naţională, la fiecare nivel de clasă, pot participa, în calitate de invitaţi, loturi din alte ţări, în limita bugetului aprobat.

5. Obiectivul fundamental al acestei competiții este centrat pe promovarea interdisciplinarităţii, prin identificarea arhetipului literaturii de inspiraţie sacră. Concurenţii trebuie să probeze abilităţi de susţinere a unei argumentări personale, bazate pe studiu comparativ şi pe exprimare culturală.

6. Olimpiada valorifică personalitatea culturală deschisă, flexibilă, a elevului capabil de performanţă din învăţământul preuniversitar și se adresează elevilor creativi, cu un orizont cultural adecvat vârstei, care pot valorifica elemente de antropologie culturală din programele disciplinelor limba şi literatură română şi religie. Elevii trebuie să deţină abilităţi de documentare, de lectură şi de interpretare a mesajului textului literar cu tematică sacră şi a textului nonliterar despre lume, corelate cu categoria estetică a frumosului, a adevărului şi a binelui, conform precizărilor din anexă.

7. Organizarea și desfăşurarea Olimpiadei interdisciplinare de limba și literatură română și religie Cultură şi spiritualitate românească, clasele V-XII, în anul şcolar 2021-2022, se realizează fizic. În situația în care evoluția pandemiei de COVID-19 nu va permite organizarea olimpiadei în format fizic, organizarea și desfășurarea olimpiadei se vor realiza on-line/digital, în conformitate cu prevederile punctului 29 al OME nr. 3123/09.02.2022 pentru modificarea și completarea Anexei nr. 1 a Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3035/2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare.

 

II. ORGANIZAREA COMISIILOR

1. Organizarea comisiilor la etapele Olimpiadei se realizează în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, precum și cu prevederile prezentului regulament.

2. Pentru etapa pe școală a Olimpiadei, în cazul în care aceasta se organizează, se constituie Comisia de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor, care răspunde de corectitudinea organizării și desfășurării olimpiadei. Comisia este numită prin decizie a conducătorului unității de învățământ preuniversitar şi cuprinde cel puțin doi profesori, unul pentru limba și literatura română și unul pentru religie și un secretar. Calitatea de președinte al comisiei revine directorului/directorului adjunct al unității de învățământ preuniversitar.

3. Pentru etapele locală/județeană/a sectoarelor municipiului București și națională componența comisiilor și atribuțiile care revin membrilor acestora sunt stabilite conform prevederilor Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor şcolare și ale prezentului Regulament. De organizarea și desfășurarea etapei locale/județene a Olimpiadei răspund inspectorii școlari de limba și literatura română și religie, prin Comisia județeană de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor.

III. ETAPELE OLIMPIADEI ȘI SELECȚIA ELEVILOR

1. Pentru etapa pe şcoală, data desfășurării este stabilită, după caz, la nivelul unității școlare. Criteriile de participare a elevilor la această etapă sunt stabilite de profesorii de limba și literatura română și religie din fiecare unitate școlară.

2. Pentru etapa locală, data desfășurării este stabilită de către inspectorii școlari pentru disciplinele limba și literatura română și religie din cadrul inspectoratelor școlare județene/inspectoratului școlar al Municipiului București.

3. În conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, în cazul în care numărul de unități de învățământ/elevi care pot participa este mic și în funcție de evoluția pandemiei de COVID-19, inspectoratele școlare pot decide să nu organizeze etapele pe școală și/sau locală ale Olimpiadei, organizând direct etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București.

4. Subcomisia de organizare din cadrul Comisiei judeţene/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor elaborează, după caz, criterii de calificare și stabilește numărul de locuri pentru etapa locală pe care le comunică elevilor, inclusiv prin afișarea pe site-ul inspectoratului școlar, cu cel puțin cinci zile înainte de desfășurarea acestei etape a olimpiadei, dacă este cazul.

5. Pentru etapa judeţeană/ a sectoarelor Municipiului Bucureşti a Olimpiadei, data desfășurării este stabilită la nivelul fiecărui inspectorat școlar, în perioada prevăzută în calendarul competițiilor școlare.

6. Subcomisia de organizare din cadrul Comisiei județene/a sectorului municipiului București de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor elaborează criterii de calificare și stabilește numărul de locuri pentru etapa județeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti pe care le comunică elevilor, inclusiv prin afișarea pe site-ul inspectoratului școlar, cu cel puțin cinci zile înainte de desfășurarea acestei etape.

7. Pentru etapa naţională a Olimpiadei se califică, din fiecare judeţ/sector al municipiului București, un număr de elevi corespunzător numărului de locuri alocate pe an de studiu, numai dacă aceștia au obţinut cel puţin 70% din punctajul maxim acordat rezolvării subiectelor de la etapa judeţeană.

8. Numărul locurilor atribuite fiecărui inspectorat școlar județean, respectiv fiecărui sector al municipiului București, se stabilește în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (3) din Metodologia-cadru cu modificările și completările ulterioare. Astfel, fiecare inspectorat școlar județean, respectiv, fiecare sector al municipiului București primește câte un loc pentru fiecare an de studiu. Din fiecare judeţ și din fiecare sector al municipiului București se califică primul clasat la etapa judeţeană/a sectorului municipiului București.

9. Candidații care au obţinut punctaje egale la etapa județeană/a sectoarelor municipiului București şi se află în situaţia calificării pentru etapa naţională a Olimpiadei vor fi departajaţi pe baza unor criterii stabilite de către Comisia judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor, pe care le comunică elevilor, prin afișarea pe site-ul inspectoratului școlar și la avizierul unității școlare - gazda olimpiadei, înainte de desfășurarea probei de concurs.

10. În conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, cu modificările și completările ulterioare, în anul școlar 2021-2022 nu se atribuie locuri suplimentare în vederea participării la etapa națională. Locurile atribuite pentru participare la etapa națională rămase libere la un an de studiu nu se distribuie altui an de studiu în cadrul aceluiași județ/sector al municipiului București și nici de la un județ/sector al municipiului București la altul.

IV. ELABORAREA SUBIECTELOR DE CONCURS ȘI A BAREMELOR DE EVALUARE

1. La etapa pe şcoală subiectele și baremele aferente se realizează de către Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală, în acord cu tematica generală a disciplinelor limba și literatura română și religie.

2. La etapele locală/județeană/a sectoarelor municipiului București subiectele și baremele aferente se realizează de către Comisia judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor.

3. La etapa națională a Olimpiadei, subiectele și baremele de evaluare și de notare sunt elaborate de către Comisia centrală a olimpiadei naționale, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, în acord cu tematica generală a disciplinelor, sub coordonarea inspectorilor pentru disciplinele limba și literatura română și religie din cadrul Ministerului Educației, președinți executivi ai competiției sau a reprezentantului/reprezentanților CNPEE. În acest sens, se va constitui câte o subcomisie pentru fiecare an de studiu.

V. DESFĂȘURAREA PROBELOR DE CONCURS ȘI EVALUAREA LUCRĂRILOR

1. Probele de concurs sunt probe individuale. La etapele pe școală, locală și județeană/a sectoarelor municipiului București ale competiției se susţine o probă scrisă. Durata probei scrise este de 3 (trei) ore. Notarea lucrărilor se realizează, prin punctaj de la 0 la 100, după baremele alcătuite de comisie. Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctajul final obținut este transformat în notă, prin împărțirea la 10.

2. La etapa națională se susține și o probă orală. La această etapă a Olimpiadei, punctajul final se calculează ca medie ponderată a punctajelor obţinute la proba scrisă şi la proba orală – 75% punctajul de la proba scrisă și 25% punctajul de la proba orală –, după următoarea formulă:

3. La etapa națională a Olimpiadei, pentru fiecare nivel de clasă, se pot organiza proiecte (pentru ciclul gimnazial) și dezbateri (pentru ciclul liceal).

Tematica, modalitatea de organizare și desfășurare a proiectelor și a dezbaterilor vor fi anunțate în termen de zece zile de la încheierea etapei județene/a sectoarelor municipiului București.

4. La etapa națională a Olimpiadei, timpul de lucru pentru proba orală este:
 pentru Gimnaziu – 20 de minute: 10 minute pentru pregătirea răspunsului şi 10 minute pentru prezentarea acestuia în faţa comisiei de evaluare;
 pentru Liceu – 25 de minute: 10 minute pentru pregătirea răspunsului şi 15 minute pentru prezentarea acestuia în faţa comisiei de evaluare.

5. Structura subiectelor respectă tematica din programele şcolare în vigoare şi sunt adaptate, ca nivel de dificultate, particularităţilor de vârstă ale elevilor.

6. La proba orală, subiectele vizează textul literar/nonliterar, mesajul unei imagini plastice reflectând relaţia dintre conceptul de sacralitate şi reprezentarea plastică, la nivelul componentei estetice şi de simbolizare.

7. Desfășurarea probelor de concurs și evaluarea lucrărilor se vor face conform Metodologiei- cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare.

8. La toate etapele Olimpiadei, evaluarea lucrărilor scrise este realizată de către profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar, organizați în echipe mixte, limba română şi religie, care nu au elevi calificaţi la clasa la care evaluează, rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv.

9. Evaluarea performanţei fiecărui candidat la proba orală a etapei naționale va fi efectuată de către doi evaluatori, iar punctajul final este media aritmetică a punctajelor individuale acordate de aceștia. La proba orală, rezultatul evaluării răspunsului concurentului nu i se comunică, ci se afișează la finalul competiției, odată cu rezultatele de la proba scrisă.

10. La niciuna dintre etapele Olimpiadei, elevilor participanți nu le este permis să părăsească sala având asupra lor subiectele de la probele de concurs.

VI. REZOLVAREA CONTESTAŢIILOR/CRITERII DE DEPARTAJARE

1. a) În conformitate cu prevederile art. 42, din Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, candidaţii pot contesta doar punctajul obţinut la proba scrisă.
b) La proba orală nu se admit contestații.
c) Dreptul la contestație are ca obiect exclusiv propria lucrare/propriul rezultat. Elevul concurent nu poate contesta rezultatul unor terți.

2. Depunerea și rezolvarea contestațiilor se desfășoară astfel:
a) Pentru etapele pe școală/locală/județeană/a sectoarelor municipiului București, depunerea contestațiilor se realizează la comisia de organizare, evaluare și soluționare a contestațiilor, constituită pentru etapa respectivă. Comisia discută cu elevii care depun contestaţii (nu cu părinţii sau cadrele didactice), pe baza lucrării scrise. Dacă elevul îşi retrage contestaţia, este solicitat să specifice acest lucru sub semnătură. Dacă elevul îşi menţine contestaţia, se numeşte o subcomisie de rezolvare a contestaţiilor.
b) La etapa națională contestarea rezultatelor obţinute se face prin completarea, de către elevul concurent, a formularului pus la dispoziţie de Comisia centrală a Olimpiadei, pe care acesta îl vor semna. Nu se admite depunerea contestaţiei de către altă persoană (părinte, profesor însoțitor, coleg etc.) în absența elevului în cauză. Comisia discută cu elevii care depun contestaţii (nu cu părinții sau cadrele didactice însoțitoare) pe baza lucrării scrise. Dacă elevul îşi retrage contestaţia, este solicitat să specifice acest aspect sub semnătură. Dacă elevul îşi menține contestaţia, se numeşte o subcomisie de rezolvare a contestaţiilor. Termenul de depunere al contestațiilor se comunică în momentul afişării rezultatelor iniţiale.

3. Punctajul acordat de subcomisia de contestaţii rămâne definitiv la oricare dintre etapele olimpiadelor. La toate etapele Olimpiadei, comisia/subcomisia de contestaţii este formată din cadre didactice care nu au participat la evaluarea iniţială a lucrării.

VII. PREMIEREA

1. La etapele pe școală/locală/ județeană/a sectoarelor municipiului București, modul de acordare a premiilor este stabilit de organizatorii acestor etape a competiției. La etapa națională, premierea elevilor se va realiza în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru.

2. La etapele locală și județeană/a sectoarelor municipiului București modul de acordare a premiilor este stabilit de către organizatorii acestor etape ale Olimpiadei, în baza ierarhiei rezultate în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute care nu trebuie să fie mai mici de 50% din punctajul maxim acordat probei.

3. La etapa națională a Olimpiadei, Ministerul Educației acordă, pentru fiecare an de studiu, de regulă 3 premii, un premiu I, un premiu II și un premiu III și un număr de mențiuni reprezentând maximum 15% din numărul participanților, rotunjit la numărul întreg imediat superior, în cazul unui număr fracționar.

4. După afișarea rezultatelor finale după contestații, în situația existenței a cel puțin doi elevi/două lucrări care s-au clasat pe locurile I, II sau III cu note egale, în vederea stabilirii premiilor se aplică criteriul de departajare reprezentat de punctajul superior obținut de unul dintre elevi la subiectul/itemul/cerința cu cel mai mare număr de puncte, acordat prin barem. În situația menținerii egalității după aplicarea acestui criteriu, următorul criteriu de departajare îl constituie punctajul superior obținut la subiectul/itemul/cerința cu al doilea cel mai mare număr de puncte, acordat prin baremul de evaluare și de notare.

5. În cazul în care departajarea nu se poate realiza în baza criteriilor precizate, se pot aplica şi alte criterii, elaborate de către Comisia națională. În cazul în care, după aplicarea criteriilor enumerate mai sus, elevii cu punctaje egale nu se pot departaja, comisia poate decide acordarea aceluiași premiu.

6. Rezultatele finale ale Olimpiadei sunt afișate înainte de festivitatea de premiere. Toţi elevii participanţi la etapa naţională primesc diplomă de participare din partea inspectoratului şcolar organizator.

7. Pe lângă premiile acordate de Ministerul Educației, la etapa națională pot fi acordate și premii speciale de către cultele religioase, societăți științifice, asociații profesionale, universități, organizații ale minorităților naționale din România sau din străinătate, autorități locale sau sponsori. Criteriile de acordare a premiilor speciale sunt stabilite de Comisia centrală a Olimpiadei și vor fi comunicate participanților la deschiderea competiției.

8. Premiile speciale pot fi acordate independent și nu dublează premiile şi menţiunile acordate de Ministerul Educației.

VIII. DISPOZIŢII FINALE

1. Inspectorii şcolari pentru disciplinele limba și literatura română și religie din judeţ/municipiul Bucureşti au obligaţia de a transmite, în termen de cinci zile de la desfăşurarea etapei județene, Ministerului Educației și județului organizator al competiției, datele elevilor calificaţi pentru etapa naţională a Olimpiadei.

2. Aceste date vor cuprinde: numele şi prenumele elevilor, clasa de la care provin, unitatea şcolară de provenienţă, numele și prenumele profesorilor care i-au pregătit, localitatea, județul și punctajul obţinut. Materialele trimise vor avea semnătura inspectorului şcolar general şi a inspectorilor şcolari pentru disciplinele limba și literatura română și religie. Acestea vor fi transmise prin fax la numerele 021/3156738 și pe adresa de e-mail a inspectorului pentru disciplina religie din județul-gazdă al etapei naționale a Olimpiadei.

3. În anul şcolar 2021-2022, deplasarea şi participarea în format fizic la etapa naţională a reprezentanţilor unui judeţ/municipiul Bucureşti, elevi şi profesor însoţitor, se vor face numai prin respectarea tuturor normelor/regulilor, în vigoare, valabile pe teritoriul României, referitoare la măsurile de prevenire, şi combatere a infecțiilor cu virusul SARS-CoV-2.

4. În acest sens, toţi reprezentanţii unui judeţ/municipiul Bucureşti vor semna o declaraţie prin care îşi vor exprima acordul referitor la realizarea deplasării şi participării, prin respectarea tuturor normelor/regulilor în vigoare din România. Această declaraţie, cu acordul exprimat, va fi semnată şi de părinţii elevului/reprezentantul legal al elevului. Originalul declaraţiei va rămâne la dosarul Olimpiadei de la inspectoratul şcolar, iar o copie a acesteia va fi înmânată de profesorul însoţitor secretarului Comisiei centrale a Olimpiadei.

DIRECTOR GENERAL,
Mihaela Tania IRIMIA

DIRECTOR,
Eugen STOICA

INSPECTOR GENERAL,                                                     CONSILIER,
Vasile TIMIȘ                                                                  Daniel GEORGESCU

Anexă la
Regulamentul specific de organizare şi desfăşurare a Olimpiadei naționale interdisciplinare de limba şi literatura română şi religie (clasele a V-a – a XII-a)
CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ
aprobat cu nr. 25939/23.02.2022, valabil pentru anul școlar 2021-2022

Programa competiției respectă curriculumul pentru clasele a V-a – a XII-a, la disciplinele limba și literatura română și religie, vizând elementele din programele pentru gimnaziu și liceu la disciplinele menționate, pentru învăţământul de cultură generală şi cuprinde valorile şi atitudinile, precum şi competenţele specifice care configurează atât zona de confluenţă a celor două discipline, cât şi specificul fiecăreia. În abordarea programelor, se are în vedere raportul de complementaritate a celor două discipline în receptarea textului literar/nonliterar, orientat tematic.
În spiritul formării la elevi a competenţelor-cheie, prin abordarea interdisciplinară a conţinuturilor celor două discipline de studiu, concursul îşi propune să stimuleze elevii capabili de performanţă din clasele a V-a – a XII-a, în vederea accesului la cunoaşterea complexă, prin dubla poziţionare disciplinară în raport cu realitatea.

Scopul competiţiei este de a crea elevilor un spaţiu deschis al cunoaşterii, prin conştientizarea faptului că între discipline graniţele sunt flexibile şi cuprind o zonă de interferenţă, în care se găsesc conţinuturile care pot fi abordate deopotrivă din perspectiva de cunoaştere dată de fiecare dintre cele două discipline. În acest sens, Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieţii (2018/C189/1) conturează, „profilul de formare european” structurat pe cele opt domenii de competență-cheie, dintre care se detaşează prin valoare, competenţa de alfabetizare şi aceea de sensibilizare si exprimare culturală.
Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecția mai multor paradigme educaționale şi vizează aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare, în cazul acestui concurs, Limbă şi comunicare şi Om şi societate.
Prin valorificarea domeniilor de conţinut dezvoltate la disciplinele limba şi literatura română și religie, pentru gimnaziu și liceu, elevii vor putea demonstra competenţele de comunicare şi culturale proprii, ca bază pentru activitatea de performanţă. Dezvoltarea raportului de complementaritate dintre literatură şi religie în receptarea complexităţii componentei existenţiale şi a reflectării acesteia în arta cuvântului conduce la extinderea orizontului cognitiv şi la abordarea culturii în complexitatea ei. Prin acest gen de abordare a cunoaşterii, se fundamentează cunoştinţe, abilităţi şi atitudini specifice culturii umaniste. Olimpiada asigură punerea în valoare a contribuţiei religiei la cultura şi civilizaţia universală, prin conexiunile cu limba, literatura, arta şi civilizaţia.

Abilităţile pe care trebuie să le probeze candidaţii sunt: analiza și dezbaterea privind rolul religiei în cultura universală, evitând aspectul pur dogmatic şi valorificând dimensiunea culturală.
Olimpiada interdisciplinară are ca obiectiv manifestarea unor atitudini pozitive faţă de formele de expresie culturală, care contribuie la afirmarea identităţii culturale româneşti în spaţiul universalităţii.

Parcurgerea conţinuturilor la ambele discipline va viza aprofundarea demersului hermeneutic, adecvându-l vârstei elevilor şi orizontului lor cultural de factură umanistă. În vederea pregătirii pentru participarea la etapele Olimpiadei, elevii vor exersa ilustrarea temelor derivate din specificul fiecărui nivel utilizând şi surse suplimentare în raport cu programele şcolare în vigoare.

Subiectele vor evalua competenţele prevăzute în programele școlare în vigoare, la disciplinele limba și literatura română și religie. Se va urmări interpretarea textului literar/nonliterar/a imaginii plastice, prin identificarea şi valorificarea simbolurilor, prin integrarea experiențelor religioase în istoria omenirii, prin valorificarea valenţelor formative ale unei lecturi active.

Tematica Olimpiadei se circumscrie genericului Frumuseţea sacră a lumii, competiţia desfăşurându-se pe două niveluri, gimnaziu și liceu, după cum urmează:

a) Gimnaziu:
– Clasa a V-a: Creația ca dar al iubirii divine
– Clasa a VI-a: Eu și universul meu familial
– Clasa a VII-a: Omul în comuniune cu semenii și divinitatea
– Clasa a VIII-a: Iubirea ca formă de comuniune și împlinire

b) Liceu:
– Clasa a IX-a: Libertate și responsabilitate în lumea contemporană
– Clasa a X-a: Conștiința și demnitatea în viața tinerilor
– Clasa a XI-a: Frumosul în creația divină
– Clasa a XII-a: Existența între sacru și profan

Structura subiectului – Proba scrisă

Partea I – 40 de puncte

A. Item semiobiectiv, de tip întrebare structurată (cuprinzând cinci cerințe), pornind de la textul-suport dat – un text sau fragment de text literar care tratează problematica nivelului de clasă, selectat cu respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor.
Pentru fiecare item se acordă câte patru puncte. Punctajul maxim acordat – 20 de puncte.
B. Item subiectiv, de tip compunere/eseu structurat, pornind de la textul-suport dat.
Punctajul maxim acordat – 20 de puncte.

Partea a II-a – 40 de puncte

A. Item semiobiectiv, de tip întrebare structurată (cuprinzând cinci cerințe), pornind de la textul-suport dat – un text sau fragment de text nonliterar care tratează problematica nivelului de clasă, selectat cu respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor.
Pentru fiecare item se acordă câte patru puncte. Punctajul maxim acordat – 20 de puncte.
B. Item subiectiv, de tip compunere liberă/eseu nestructurat, prin care elevul valorifică experiența culturală și/sau religioasă. Punctajul maxim acordat – 20 de puncte.

Redactare – 10 de puncte
a) existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 2 puncte
b) coerența exprimării 6 puncte
 logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii semiobiectivi
 logica înlănțuirii ideilor, în compuneri
c) utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată) respectarea limitelor minime de cuvinte 2 puncte

din oficiu – 10 puncte

total – 100 de puncte

Structura subiectului – Proba orală (numai pentru etapa națională)
 Subiectul vizează abordarea mesajului unui text/fragment de text literar/nonliterar și al unei imagini plastice (artistice), prin evidențierea relației dintre acestea.

Olimpiada de RELIGIE Faza JUDEȚEANA 2021-2022

                                    Olimpiada de RELIGIE 

Faza JUDEȚEANA 2021-2022 

Liceul "Sandu Aldea" AGRICOL Călărași 

19.03.2022

Orele 10.00

Pentru alte informații:

Prof. Mureșanu Carmen

Tel: 0733163300

Email: vasileos21@yahoo.com

- OLIMPIADA NAȚIONALĂ INTERDISCIPLINARĂ ”CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ” 

5 martie 2022 

- limba și literatura română și religie, 

secțiune gimnaziu - clasele V-VIII, 

secțiune liceu - clasele IX-XII 

se va desfășura la Liceul Teoretic Mihai Eminescu, 

orele 9.00.

Listele cu elevi și numele profesorului însoțitor se vor trimite la adresa de e-mail: daniela_mincu@yahoo.com,  până miercuri, 2 martie a.c.

SEMNIFICATIA NUMELOR CRESTINE. ARTICOLE

 

SEMNIFICATIA NUMELOR CRESTINE

Surse: 

https://www.didactic.ro/materiale-didactice/semnificatia-numelor

https://ortodox.md/dictionar-de-nume-biblice-litera-a/ 

https://www.semnificatia-numelui.net/cele-mai-frumoase-nume-biblice/

ANA

Derivate: Anca, Aneta, Nana, Ani, Anişoara

Nume de origine ebraică  care înseamnă Domnul s-a îndurat. Sfânta cunoscută cu acest nume este Sfânta Ana, mama Fecioarei Maria; se sărbătoreşte pe        9 Septembrie.

ALEXANDRU / ALEXANDRA

Derivate: Andra, Andru, Sandu, Sanda, Sandra

  De la "Alexandros", nume grecesc care înseamnă "protector  al oamenilor” , “cel care apără poporul”. Un sfânt cunoscut cu acest nume este Sfântul Ierarh Alexandru, sărbătorit pe 30 August

ALEXIE / ALEXIA

Derivat de la numele Alexandros, originar din limba greacă care înseamnă cel care apără poporul, protectorul. Sfânt cu  acest nume avem pe Sfântul Alexie-omul lui Dumnezeu prăznuit pe 17 Martie

LUCA / LUCIA

Derivate:Lucian, Luciana, Lucica

Provine din cuvântul latin "lucire" -cel ce face lumină. Ca sfânt cu acest nume avem pe Sfântul Evanghelist Luca sărbătorit pe 18 Octombrie

 

ADELIN(A) / ALIN(A) 

  
  Originea numelui este "Adal" ce înseamnă "nobil" în germana veche

DARIA

Nume originar din limba persană ce înseamnă- a poseda bine

IOAN / IOANA

Derivate: Ionuţ, Oana, Ionica, Ionel,Nelu, Janina,Gianina

Provine din limba ebraică -Domnul este milostiv. Sfinţi mai cunoscuţi cu acest nume avem pe  Sfântul Ioan Botezătorul, sărbatorit pe 7 Ianuarie, 24 Iunie şi 29 August şi Sfântul Ioan Gură de Aur sărbătorit pe 30 Ianuarie

ANDREI / ANDREEA

Derivate: Andrieș, Andraș, Andi,Deia

De la “Andreas” nume de origine greacă, inseamnă vitejie, curaj.  Sfânt cu acest nume avem pe pe Sfântul Apostol Andrei sărbătorit pe 30 Noiembrie.

ADRIANA / ADRIAN

   De la "Hadrianus", nume de origine latină ce înseamnă  originar de lângă Marea Adriatică. Cu acest nume este Sfântul Adrian sărbătorit pe 26 August

MARIA / MARIAN

Derivate: Mari, Meri, Mariana, Mărioara,

Miruna, Măriuța

De la “Miriam” nume de origine ebraică care  înseamnă cea iubită, cea indrăgită. Ocrotitoarea acestora este Sfânta Fecioară Maria, sărbătorile închinate Ei sunt: Adormirea Maicii Domnului pe 15 August, Naşterea Maicii Domnului pe 8 Septembrie

NICOLAE / NICOLETA

Derivate: Nicu, Niki, Nic, Nicola, Nicușor

De la "Nikolaos", nume grecesc însemnând oameni victorioşi. Un sfânt foarte cunoscut cu acest nume este Sfântul Ierarh Nicolae, sărbătorit pe 6 Decembrie

 

GRAȚIELA

Din limba latină de la “grația” ce  înseamnă cea grațioasă

DIANA

Derivat de la o veche rădăcină Indo – Europeană care  Înseamnă divin, ceresc legată  de dyeus (ZEUS).

TEODOR / TEODORA

Derivate: Tudor, Tudora, Toader, Teo, Tudose

Provine de la numele grecesc Theodoros, care înseamnă “darul lui Dumnezeu” de la cuvintele greceşti theos –“Dumnezeu” si doron – “dar”. Sfântă cu numele  Teodora avem pe Sfânta Teodora de la Sihla sărbătorită pe 7 August.

ŞTEFAN / ȘTEFANIA

Derivate: Ștefania, Ștefăniță, Ștefana, Fane

Din limba greacă înseamnă coroană. Un sfânt cunoscut cu numele Ștefan avem pe Sfântul Arhidiacon Ştefan sărbătorit pe 27 decembrie

DELIA

Provine din limba greacă cea înseamnă cea de pe insula Delos.

DAVID

Din limba ebraică înseamnă iubit, îndrăgit. Cei care poartă acest nume îl au ca şi ocrotitor pe Sfântul Cuvios David sărbătorit pe 26 Iunie

 

FLORIN / FLORINA

Derivate: Flori, Florica, Florea, Florian, Florentin, Florentina, Florela

De la "Florentina", nume latin ce însemană înfloritoare. Sărbătoarea celor  care poartă aceste frumoase nume este Săptămâna Floriilor, cu o săptămână înainte de Sfintele Paşti.

LAURA / LORENA / LAUREAN / LAURENŢIU

 De la "laurus" („tufa de dafin/laur”) sau de la "originar din Laurentum" (localitate veche lânga Roma). Este forma feminină a numelui latin târziu Laurus, care însemna „dafin”. În Roma antică, frunzele de dafin erau folosite pentru a alcătui ghirlandele învingătorilor

SÂNZIANA

Nume de floare folosit cel mai des în România. Sărbătoarea celor care poartă acest frumos nume este Duminica Floriilor cu o săptămână înainte de cea mai mare sărbătoare a creştinilor-Sfintele Paşti.

Vladimir / Vlad

Nume ce provine din limba slavă înseamnă puterea păcii. Un sfânt cunoscut cu numele Vladimir  este Sfântul Vladimir sărbătorit pe 15 Iulie

 

SEBASTIAN / SEBASTIANA

Nume de origine latină înseamnă venerabil. Un Sfânt cunoscut cu acest nume este Sfântul Mucenic Sebastian sărbătorit pe 18 Decembrie

MATEI

Derivate: Mateiaş, Matache

Nume de origine ebraică înseamnă darul lui Dumnezeu. Matei a fost unul din cei 12 Apostoli ai Mântuitorului şi unul din cei 4 evanghelişti. Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei este sărbătorit pe 16 Noiembrie

RADU / RADA

Derivate: Răducan, Răducu

 Din limba slava înseamnă  fericit. Cu numele Radu avem ca sfânt pe Sfântul Martir  Radu Brancoveanu prăznuit pe 16 august

SERGIU
 De la numele   "Sergius" din limba latină care înseamnă  a salva

ILIE

Derivate: Iulian, Iuliana

Nume de provenienţă ebraică ce înseamnă: Domnul este adevăratul Dumnezeu. Un mare sfânt cu numele de Ilie, este Sfântul Prooroc Ilie, sărbătorit pe 20 Iulie.

DRAGOŞ

Derivate: Draga, Dragomir, Draghici

Provine din limba slavă  şi înseamnă drag, iubit, îndrăgit. Acest nume arătându-ne că orice copil este un suflet drag şi iubit de părinţi.

RALUCA

Nume de provenienţă latină ce înseamnă  glorie

NATALIA

Provine din limba latină şi înseamnă cea născută de Crăciun. Sfânta Natalia este sărbătorită pe 26 August.

RĂZVAN

Înseamnă aducător.

CRISTIAN / CRISTINA

Derivate: Cristiana, Cristi, Cristea

De la "Christiana", nume latin ce înseamnă urmaşul lui Hristos. Sărbătoarea celor care poartă aceste frumoase nume este Ziua Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos pe 25 Decembrie

GHEORGHE

Derivate: George, Georgeta, Geo, Geta, Georgia, Giorgiana

Din limba greacă, semnifică lucrător al pământului. Un mare sfânt cu numele Gheorghe, este Sfântul Mucenic Gheorghe, sărbătorit pe 23 Aprilie

 

ANTON / ANTONIA

Derivate: Antonie, Antonio, Toni Antoaneta, Antonela

Provine din limba greacă şi înseamnă floare.  Un mare sfânt cu numele Antonie este Sfântul Cuvios Antonie cel Mare sărbătorit pe 17 Ianuarie

CIPRIAN / CIPRIANA

Nume  de  provenienţă latină înseamnă locuitor din Cipru.  Cu numele de Ciprian avem ca sfânt mai cunoscut pe Sfântul Mucenic Ciprian, sărbătorit pe 2 Octombrie.

DELIA

Provine din limba greacă cea înseamnă cea de pe insula Delos.

VICTOR / VICTORIA

Provine din limba latină şi înseamnă victorios, învingătorul

ELENA

Derivate: Ileana, Ilinca, Lili, Lenuţa

Provine din limba greacă şi înseamnă faclie luminoasă, raza soarelui. Cu numele Elena este  mama Sfântului Constantin cel Mare, Sfânta Elena, sărbătorită pe 21 Mai

 

ECATERINA

 Derivate: Carina, Catinca, Cătălin, Cătălina

De la "aikaterine", nume grec ce înseamnă pur, curat. Dintre sfintele care poartă numele Ecaterina   este şi Sfânta Muceniţă Ecaterina recunoscută pentru înţelepciunea sa, fiind prăznuită pe 25 Noiembrie

IRINA

  Iris, Irene, Irinel, Arina

Originar din limba greacă înseamnă pace. Una din sfintele cu numele Irina este şi Sfânta Muceniţă  Irina sărbătorită pe 5 Mai

BIANCA

  Provine din cuvantul "blanc" (din franceza veche), ce înseamnă "alb"

CAROL / CARLOS

CAROLINA

   De la "ceorl", cuvânt antic german ce înseamnă proprietar

GABRIELA / GABRIEL

Derivate: Gabi,Gavrilă

    Are originea la "Gavriyel ", nume ebraic ce înseamnă Dumnezeu e puterea mea. Gavriil este unul dintre cei 7 arhangheli . Apare atât în Vechiul cât şi în Noul Testament, unde anunţă naşterea lui Ioan Boteyătorul către Zaharia şi a lui Iisus – Fecioarei Maria.  Zilele de sărbătoare ale Sfântului Arhanghel Gavriil sunt 8 Noiembrie şi 26 Martie

MIHAELA / MIHAI

Derivate: Mihnea, Mihuţ, Mihalache

   De la o expresie ebraică însemnând cine se aseamănă cu Dumnezeu ? Sfântul Arhanghel Mihail este conducătorul cetelor îngereşti și este  este sărbătorit pe 8 Noiembrie

ELISABETA

Derivate: Saveta, Veta, Eliza, Liza, Izabela

Nume originar din limba ebraică ce înseamnă Dumnezeu este perfecţiunea. Sfânta Elisabeta a fost  soția preotului Zaharia și mama Sfântului Ioan Botezătorul. Este sărbătorită pe 24 iunie

SABIN / SABINA

Provine din limba latină şi înseamnă locuitor al unei regiuni din Italia. Sfântul  Sabin- se sărbătoreşte pe 16 martie

 CĂLIN

Provine din latină și înseamnă cel care umbla cântând.

COSMIN

Provine din limba romană și înseamnă podoabă 

MIRCEA

Provine din limba slavă și înseamnă -cel ce face pace

ANASTASIA

Derivate: Anastase, Nastase, Tase

Provine din limba greacă de la cuvântul “anesti” care  înseamnă înviere, cea care învie din moarte.  Sărbătoarea Sfintei Anastasia este pe 22 Decembrie.

”Înăuntrul nostru trebuie să fie pururea Înviere” –Inocențiu Arhiepisopul Odesei

BOGDAN

   De la "bogdan", o frază slavă ce înseamnă "darul  lui Dumnezeu". Fiecare copil este pentru părinți cel mai frumos dar pe care aceștia l-au primit de la viață și de la Dumnezeu

EMANUELA / EMANUEL
Derivate: Ema, Manole, Manea

 De la "Imanuel", nume ebraic ce  înseamnă Dumnezeu este cu noi. Acest nume ne amintește ca Dumnezeu este totdeauna prezent în viața și inima noastră. Sfântul Mucenic Emanuel din Creta este prăznuit pe 28 octombrie

VERONICA

    Forma latină de la Berenice, scrierea, influeţată de Latina ecleziastică, a frazei vera icon semnificând „imagine adevărată”. Acesta a fost numele unui sfânt legendar care a şters faţa Mântuitorului Iisus Hristos cu un prosop, iar fața Sa a fost imprimată pe prosop.

ALICE

Din franceză, este  forma scurtă a numelui Adelais, ce provine din Adelaida.

ARETA

Provine din limba greacă de la cuvântul  “arete” ce  înseamnă virtute

DANIEL / DANIELA

Din limba ebraică înseamnă El a judecat, Dumnezeu este judecatorul meu. Acest nume amintindun-ne că niciodată nu trebuie să uităm că vom da socoteală pentru tot ceea ce am făcut, bun sau rău. Nu judecați pentru a nu fi judecați. Iertați și veți fi iertați. ( Matei, 7,1)

DENIS

Derivat de la numele Dionisie, din limba greacă Dios = al lui Dumnezeu,  Nysa = numele unui munte.

NICHITA

Nume ce provine din limba latină de la  Aniketos care înseamnă  invincibil

 ERIC / ERICA

Provine din limba norvegiană de la cuvintele : ei = veșnic + rikr = conducator.

VICTORIA / VICTORIA

Nume ce provine din limba latină și înseamnă  victorios, încununat de izbandă. “Nu te lăsa biruit de rău ci biruiește răul cu binele”-Epistola către Romani 12,21

Sărbătoarea Sfântului  Mucenic Victor este pe 21 iulie

BERTHA

Variană a numelui Robertha, ce provine din limba germană ce înseamnă strălucind cu faimă

VALENTIN / VALENTINA

Nume ce provine din limba  latină de la  “valens” care înseamnă  puternic, viguros. Biserica Ortodoxă cinstește mai mulți sfinți cu aceste nume însă amintim doar pe Sfântul Mucenic Valentin sărbătorit pe 30 iulie

ROBERT / ROBERTA

Nume  ce provine din limba germană care  înseamnă strălucind cu faimă

 CONSTANTIN

Derivate: Costin, Costel, Constanța, Costache

De la "constans", nume latin care înseamnă "constant , statornic". Un sfânt foarte cunoscut și important din istoria Bisericii  cu numele Constantin, este Sfântul Constantin cel Mare  datorită căruia creștinismul nu a mai fost prigonit. Este sărbătorit împreuna cu mama sa,Împărătesa Elena, pe 21 mai

_________________________________________________________

EDUCAȚIA  ECOLOGICĂ ÎN ȘCOALĂ

 

Prof. înv. primar SMARANDA RALUCA

Școala Gimnazială ”Mircea Vodă”

 

            Motto:  „  Dacă dorim să continuăm a trăi  pe această planetă, este nevoie de o schimbare de atitudine”-  Albert Einstein.

 Atitudinea faţă de natură este o chestiune de educaţie, de cultură. Omul se naşte şi trăieşte într-un mediu natural. El este  dependent de celelalte elemente ale biosferei cu care poate şi trebuie să stabilească relaţii de armonie. Ca parte integrantă a naturii, omul trebuie să cunoască legile ei şi să se supună lor pentru a evita un conflict din care, cu siguranţă, ar ieşi învins.

               Naturalistul E.Pop afirmă: “Ceasul de față ne cere stăruitor să convertim nostalgia vagăîntr-o conștiință generală, fermă, activă, de comunicare cu structura și dinamica naturii, a cărei ocrotire nu este o problema a naturaliștilor, ci a omului însuși”. (Pop, E., Codreanu, R. (coordonatori si autori), Biologia, în St. M. Milcu (coordonator), Istoria stiintelor din România, serie editata de CRIFS - Academia R.S. România, Editura Academiei, Bucuresti, 1975, pp. 1-295.)

            În acest context, școala este cea căreia îi revine rolul de a educa tânăra generație în spiritul protejării  și conservării mediului ambiant. Elevii vor fi învățați să iubească natura, să-i pătrundă tainele și să  o protejeze. 

            Pornind de la premisa că ”Ecologia este o tulburătoare poveste de dragoste dintre om și natură. Dar și un legământ.”(Toma George Maiorescu), educația ecologică urmărește:

§  ca ideal: formarea ”omului ecologic” și refacerea echilibrului ecologic al planetei;

§  ca obiectiv general: formarea conștiinței ecologice și a comportamentului ecologic;

§  ca scop educațional ecologic: însușirea unui bagaj de cunoștințe necesare înțelegerii problematicii ecologice, a raportului om-mediu;

§  ca finalitate: ce vom face, cum vom face, ca să păstrăm planeta Pământ?

Prin activităţi şcolare şi extraşcolare elevul conştientizează faptul că mediul înconjurător constituie un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integrare şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană.

Prin activităţi specifice şcolare şi extraşcolare, elevul trebuie să devină conştient că mediul înconjurător constituie un mecanism viu, cu o complexitate deosebită, de a cărui integrare şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană. Întrucât societatea actuală are nevoie de oameni care să se remarce nu numai prin ceea ce ştiu, ci şi prin ceea ce pot să facă, ameliorarea relaţiilor dintre om şi mediul înconjurător se poate realiza numai prin activităţi practice la care trebuie să participăm cu toţii. A venit vremea când omul trebuie „să încheie pace cu natura”, o pace cu condiţii de reciprocitate pentru „ambii combatanţi”.

          Necesitatea educatiei ecologice in scoala

    “Educatia copilului trebuie sa urmareasca deazvoltarea respectului fata de mediul natural” (Art.29, Conventia cu privire la Drepturile Copilului)

            Actiunea de protectie a mediului se poate realiza pe deplin, numai prin asocierea masurilor de ordin juridic si administrative cu cele de ordin educational. Schimbarea mentalitatii oamenilor nu este usoara, dar fara o educatie in acest sens, orice actiune de ocrotire a mediului este sortita esecului.

            Educatia ecologica incepe, sau ar trebui sa inceapa, din frageda copilarie. Ea contribuie la formarea unei constiinte ecologice si a unei gandiri ecologice despre natura, din care rezulta o comportare atenta si corecta fata de ea. In cadrul lectiilor, in functie de caz, este necesar a se aborda probleme de ecologie care sa contribuie gradat la formarea constiintei ecologice.

            Valentele informationale si corelative sunt multiple. Ele devin eficiente daca au  constanta si atractivitate.

            Obiectivele educatiei ecologice vizeaza in egala masura constintele, achizitia de atitudini, clarificarea valorilor si demersul practic. In perspectiv scolara, elevul trebuie ajutat:

sa inteleaga ca omul este inseparabil de mediul sau si ca efectele negative ale actiunilor sale au consecinte asupra mediului sa obtina cunostinte de baza necesare solutionarii problemelor mediului sau imediat să judece responsabilitatile individuale si colective, să se angajeze în obținerea cooperării pe linia rezolvarii unor probleme să dezvolte instrumente de analiza, reflectie și actiune pentru a întelege, preveni și corecta neajunsurile provocate mediului. 

 

Sugestii pentru activităţi ecologice

 

Încă de la intrarea în şcoală, învăţătorul poate testa copiii pentru a le descoperi înclinaţiile, abilităţile. Am descoperit de‑a lungul anilor în primele desene ale copiilor realizate în clasa I flori, copaci. Copiii au fost puşi în situaţia de a justifica desenul pe care l‑au făcut. Mulţi dintre ei explicau că le plac florile, plantele pentru că au acasă sau în faţa casei multe plante, alţii spuneau că le place să meargă la pădure, pe câmp unde pot admira frumuseţile naturii etc. Acesta poate fi un prim pas în realizarea unui set de acţiuni sub genericul Prietenul naturii / Micul ecologist.

Pentru început pot fi selecţionaţi doar o parte dintre copiii din clasă şi antrenaţi în acţiuni de îngrijire a florilor (colţului viu) din clasă, plantare de flori, apoi vor fi cooptaţi şi ceilalţi în acţiuni vizând ocrotirea mediului apropiat: clasa, şcoala, curtea şcolii.De foarte mare impact sunt ecusoanele cu numele copilului şi inscripţia „Micul ecologist” sau „Prietenul naturii” pe care copiii le poartă cu deosebită mândrie, popularizând acţiunile pe care le desfăşoară.Aici intervine creativitatea învăţătorului care poate găsi subiecte frumoase şi de impact la toate obiectele de învăţământ, cum ar fi: Pădurea – prietena omului, Apa – sursă a vieţii, Un om – un pom etc.

Prezint, în continuare, câteva activităţi cu conţinut ecologic ce se pot urmări în cadrul a 4 arii curriculare:

Limbă şi comunicare

§  lecturi literare şi ştiinţifice despre plante şi vieţuitoare / ocrotirea lor;

§  compoziţii literare realizate / culese / interpretate de elevi: eseuri, interviuri, poezii, scenete;

§  proverbe şi maxime despre mediu (apă, aer, pământ) – afişarea şi discutarea acestora.

          Om şi societate

§  resurse naturale şi valorificarea lor;

§  identificarea factorilor de poluare (a apei, solului, aerului);

§  excursii tematice de studiu sau ecologizare / curăţire a anumitor zone;

§  realizarea unor fotografii, mape, casete video, valorificate apoi în ore;

§  studii de caz (Omul şi mediul său de viaţă de‑a lungul timpului, O zi în natură );

§  vizite în aceleaşi zone (parcuri, Grădina Botanică) în diferite anotimpuri pentru a observa schimbările care au loc în natură şi păstrarea curăţeniei.

Matematică şi ştiinţe

§  identificarea resurselor naturale din zona geografică în care trăiesc;

§  colecţii de materiale naturale;

§  introducerea în probleme a unor date despre plante, vieţuitoare (compunere şi rezolvare de probleme);

§  realizarea unui portofoliu Omul şi mediul: acţiuni de protejare / de distrugere, care poate fi realizat individual sau în echipă, într‑un an şcolar sau pe durata întregului ciclu primar;

§  participare la derularea proiectului România curată sau alte proiecte derulate la nivel judeţean sau naţional.

          Arte şi tehnologii

§  realizarea unor desene, afişe pe teme ecologice;

§  modelaj (plastilină şi argilă);

§  realizarea unor afişe, postere şi amplasarea lor în clasă /şcoală /localitate (cartier / sat).

Dacă nu ne propunem o activitate de cerc sau un opţional cu acest titlu, putem valorifica toate situaţiile de învăţare considerate resursă. Iată un set de teme ce se pot urmări pe durata unui an sau a unui ciclu de învăţământ prin activităţile specifice sugerate anterior:

        1. Excursia tematică

ü  observarea mediului cu aspectele pozitive / negative întâlnite şi realizarea unor fişe;

ü  studii de caz (sublinierea cauzelor şi măsurilor de remediere ale unor probleme de mediu);

ü  înregistrarea în scris, foto sau video a unor aspecte care vor fi valorificate ulterior în timpul activităţilor din clasă.

      2. „Nu sunt prea mic să…”

ü  activităţi de igienizare a zonei, plantare de pomi, flori şi îngrijirea acestora pe toată durata de vegetaţie;

ü  sensibilizarea colegilor şi a oamenilor mari prin realizarea şi plasarea unor afişe, postere sugestive privind degradarea mediului.

3. Serbările şcolare

ü  prezentarea unor poezii, cântece, scenete cu conţinut referitor la mediu (anexă).

     4. Expoziţii tematice

ü  expoziţii permanente sau periodice cu lucrări plastice, mulaje, machete, fotografii prezentând mediul curat / mediul poluat.

      5. Concurs de creaţii literare – semestrial sau măcar cu ocazia Zilei Pământului sau a Zilei Internaţionale a Mediului Înconjurător pot fi prezentate, într‑o sesiune festivă, cele mai reuşite compuneri, povestioare, sloganuri, postere realizate de‑a lungul anului şcolar şi premierea celor mai valoroase.

     6. Vizionări de casete / filme – în activităţi speciale sau ca momente în cadrul anumitor ore, pot fi prezentate spre vizionare casete / filme cu aspecte din activităţile unor organizaţii ecologiste sau cu probleme grave de poluare / degradare a mediului, atât în România cât şi pe plan internaţional. Aceste vizionări vor fi urmate, obligatoriu, de dezbateri privind cauzele poluării şi modalităţi de remediere ale situaţiilor prezentate.

     7. Realizarea unui „colţ viu” chiar din clasa I cu plante şi vieţuitoare mici, îngrijite de copii.

    8. Studii de caz: „O zi în natură”, „SOS Natura”, „La iarbă verde” etc.

Nu trebuie scăpat din vedere faptul că în întreaga lume, pe data de 22 aprilie                                         se sărbătoreşte Ziua Pământului iar pe 5 iunie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Mediului Înconjurător şi cu aceste ocazii, copiii pot fi antrenaţi în desfăşurarea unor activităţi atractive.

În loc de concluzii…

Viaţa pe Pământ depinde de noi, oamenii şi de acţiunile noastre. Cadrelor didactice le revine misiunea dificilă de a forma oameni responsabili şi conştienţi de pericolele care le ameninţă viaţa. Încercând să sădim în sufletele copiilor încă din primii ani de şcoală dragostea pentru natură, pentru tot ceea ce ne oferă ea, nu facem decât să înfrumuseţăm viaţa şi să o prelungim cât mai mult.