Efectele tutunului asupra sanatatii
Sursa: gardul de fier>de veghe patriei
Sursa: http://nicolaetritoiu.blogspot.ro/p/rugaciuni-si-invataturi-ortodoxe.html
Tutunul = Pacatul Sinuciderii ! Oameni buni, fie-va mila de sanatatea voastra ! Va sinucideti lent ! Nu mai ardeti banii, ci cheltuiti-i facand milostenie, ca sa scapati de fumul si de focul iadului !
Desi
unii cred ca tutunul s-a folosit abia dupa ce a fost adus in Europa de
catre Cristofor Columb pe la anul 1492, totusi povestirile stravechilor
istorici ne arata ca el exista si inainte de era crestinismului la
triburile din Asia si America. Este binecunoscuta acea „pipa a pacii” pe
care multe popoare aveau obiceiul s-o foloseasca cand incheiau pace. La
tatari, popor care a venit cu razboi si in Tarile Romane, samanii
(preotii tatari) foloseau fumatul, crezand ca alunga spiritele rele. Ei
se asezau in jurul unui foc unde fumau, bateau din tobe, gesticulau
violent si sareau in jurul focului, racnind pana ce cadeau la pamant,
epuizati.
Poate ca tutunul va fi fost adus din America in Europa de indieni,
malaiezi, japonezi, mongoli si alti invadatori, cat si de indieni si
alte popoare asiatice care, de-a lungul istoriei vor fi trecut in
America inainte de noi. Aceasta s-a probat prin credinta americanilor in
secolul al XVI-lea despre potopul universal, circumciziune, serbarea
sabatului si a anului jubileu, intalnita doar la popoarele asiatice. La
descoperirea Americii de catre europeni, americanii aveau obiceiul sa
arda tutun in fata zeilor sau a idolilor lor. Unele legende ale lor
sustin ca oamenii au fost facuti din lutul rosu din care se fac
lulelele. Astfel zeul suprem al Pieilor Rosii le-ar fi spus ca luleaua
cu care fumeaza ei e carne din carnea lor si de aceea luleaua e in mare
cinste la toate triburile lor.
Si la popoarele pagane prezente in Vechiul Testament, idolului Moloh,
facut din cupru, dupa ce in interiorul lui se facea foc pana se inrosea,
i se jertfeau oameni care erau aruncati inauntrul lui. Fumul mirositor
iesea prin gura si narile monstrului-idol iar idolatrii, ca sa se
asemene idolului, foloseau fumatul.
Pe la anul 1560 Jean Nicot, ambasadorul Frantei in Portugalia a adus in
Franta tutun, ca dar reginei Maria de Medicis. Apoi cultivarea tutunului
s-a raspandit repede in Europa, cu toate masurile de interzicere.
Patima fumatului fiind inca de pe atunci considerata „unealta a
diavolului”, Biserica afurisea pe fumatori, iar tarii Rusiei ii deportau
in Siberia dupa ce-i biciuia cu biciul cu plumb.
INVATATURA ORTODOXA DESPRE FUMAT
Din totdeauna fumatul a fost considerat un pacat, deoarece este o
sinucidere lenta, un rau facut trupului, o calcare a cuvintelor
Sfantului Apostol Pavel:„Ca nimeni vreodata nu si-a urat trupul sau, ci fiecare il hraneste si il incalzeste”(Efeseni
5;29). Fumatul a trecut cu usurinta de la usuraticii idolatri la
majoritatea crestinilor. Deosebirea intre tamaiatul cu tamaie sau smirna
sfintita si fumatul cu luleaua sau cu tigara se vede clar de catre
oricine, incat de prea multe explicatii nu e nevoie. Bine-credinciosii
crestini au vazut totdeauna ceva diavolesc in aceasta patima. Din cauza
aceasta, in multe case au fost certuri si batai de pe urma fumatului.
Cum mai pot spune cei care fumeaza, scotand fum pe gura ca odinioara
idolul Moloh, ca mai au chipul lui Dumnezeu?
Omul gaseste o multime de scuze pentru orice deprindere rea in viata.
Asa se petrec lucrurile si cu obiceiul fumatului. La suparare omul spune
ca fumeaza ca sa-si mai risipeasca gandurile negre ce-i napadesc
sufletul. La bucurie spune ca cea mai nevinovata distractie este o
tigara…! Un lucrator incepu intr-una din zile sa faca socoteala tuturor
cheltuielilor, pe care le facea saptamanal cu tutunul, dar temandu-se ca
nu cumva, ingrozit de risipa pe care o facea, sa se hotarasca a da
uitarii acest obicei, inceta imediat socoteala. In clipa aceea sosi unul
dintre cei mai buni prieteni ai lui, care parasise de multa vreme
obiceiul fumatului si imediat il intreba: ”Ce faci acolo, bunul meu
amic?” Saracul lucrator, desi la inceput cauta sa ocoleasca lucrurile,
trebui insa, in cele din urma, sa spuna adevarul. Atunci colegul sau ii
zise: ”Prietene, lasa-te odata de tutun, ca orice tigara este un cui
batut in cosciugul in care vei fi inmormantat. De tine atarna sa-ti
gatesti, mai curand sau mai tarziu, acest cosciug si odata terminat va
trebui neaparat sa-ti iei ramas bun de la cei vii si sa pleci degraba in
mormant!” Imediat ce-i pleca musafirul, sarmanul om se puse din nou pe
ganduri si-si zise: ”E foarte adevarat ca paguba cea mai mare pe care o
cauzeaza tutunul nu este numai risipa banilor, ci si zdruncinarea
sanatatii, caci cata otrava nu introduce el in organismul nostru si cata
necuratie produce el pe unde trece, fara sa putem sterge cu ceva urmele
lui vatamatoare ! Bine s-a zis ca fumatul de tutun e drumul cel mai
scurt catre tuberculoza. Toate bune – zise bietul om – dar cum sa fac,
sa ma scap de acest obicei vatamator?! De cate ori nu mi-am luat
frumoasa hotarare de a o rupe odata pentru totdeauna cu ţigarile si
toate hotararile mele pentru viitor au ramas fara nici un folos!…”
Omule! Nu uita ca nu e de ajuns sa iei hotarari frumoase, care sa dureze
numai o clipa, caci drumul spre iad e pardosit numai cu hotarari bune
si frumoase si nu e nevoie decat de o singura hotarare, care sa traiasca
si sa ne croiasca drumul greu al ducerii ei la indeplinire in orice
clipa a vietii noastre. Pune-ti mai inainte viata si moartea si
hotaraste-te odata, ori pentru una ori pentru alta, fara sa uiti ca
tutunul se gaseste totdeauna, pentru un om cuminte si prevazator,
alaturi si in fata mortii. Hotararea odata luata, cauta de o du la bun
sfarsit si numai atunci vei vedea ca in privinta ruperii cu obiceiurile
trecutului, nu aduce anul ce aduce ceasul. Incearca si fii sigur ca vei
izbuti. ”Si Ma cheama pe Mine in ziua necazului si Eu te voi izbavi si Ma vei preaslavi”(Psalmul 49;16). Fumatul afecteaza sanatatea si Sfanta Scriptura ne invata ca „trupul nostru este templu al Duhului Sfant „(1
Corinteni 6;19), deci ii trebuie o deosebita ingrijire pentru acest dar
pe care il are de la Cel Preainalt. Astazi cu totii ne vaitam de
saracie, dar nimeni nu s-a lasat de fumat ca sa faca economie!
Oare ne putem lasa de fumat? Da! Cum? Printr-o hotarare tare de a nu mai
fuma. Trebuie stiut ca in fiecare crestin salasluieste o putere uriasa,
cu ajutorul careia biruinta este sigura in lupta cu patimile, dupa
cuvantul Mantuitorului: ”Iata, v-am dat putere sa calcati peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului, si nimic nu va va vatama”(Luca
10;19). Vointa este una din cele trei facultati ale sufletului omenesc,
alaturi de ratiune si sentiment, acestea facandu-l pe om sa se
deosebeasca de animale. Vointa noastra insa trebuie sa fie inclinata
spre bine si nu sa fie subjugata de patimi. De aceea spune Mantuitorul: ”Daca lumina care e in tine este intuneric, dar intunericul cu cat mai mult?” (Matei 6;23).
Si femeile fumeaza ! Ce poate fi mai urat decat o femeie cu ţigară in
gura si, poate, beata si care injura?! Acestea cand de fapt rolul si
rostul femeii este acela de a creste copii. Ce fel de educatie vor
primii copiii de la o astfel de mama depravata si care poate cand sunt
mici le mai pune si cate-o tigara in gura ca sa faca haz de ei?
LASATI-VA GRABNIC DE PACATUL FUMATULUI!
Multi care sunt stapaniti de aceasta patima, neavand o vointa tare si un
suflet intarit duhovniceste, desi vad ca se prabusesc in iadul
vremelnic si vesnic totusi continua sa tamaie pe satana, prefacand in
fum si scrum insemnate sume de bani. Crestinii sunt datori sa tamaie
inaintea lui Dumnezeu cu tamaie si cu smirna iar nu inaintea duhurilor
necurate, cu duhoarea fumului de tutun. Toti crestinii sunt datori sa se
lupte sa paraseasca aceasta uracioasa patima pentru a castiga mult:
dezrobirea de sub tiranica robie a pacatului, bani economisiti care se
pot intrebuinta pentru fapte folositoare sufletului, sanatatea
imbunatatita, multumirea sufleteasca pentru eliberarea din tirania
acestui obicei pagubitor sufleteste si trupeste, redobandirea memoriei,
puterii, poftei de mancare. Orice pacat este daunator pentru om si de
aceia Sfantul Evanghelist Ioan a zis: ”Cine
savarseste pacatul este de la diavolul pentru ca de la inceput diavolul
pacatuieste. Oricine este nascut din Dumnezeu nu savarseste păcat,
pentru ca samanta lui Dumnezeu ramane in acesta si nu poate sa
pacatuiasca”(1 Ioan3;8-9).
DE CE FUMATUL ESTE UN PĂCAT?
Multi oameni, simpli sau invatati, sustin ca fumatul nu este pacat. Vai
ce vremuri si ce oameni am ajuns sa vedem! Vai cum ne robim noi oamenii
unei puturoase de buruieni otravitoare, apoi mai sustinem ca e bine asa.
Dumnezeu a randuit ca din ceea ce castigam sa folosim si pentru
ajutorul bisericilor, al saracilor. A arunca banii pe ceea ce ne
dauneaza noua si nu foloseste nici altora este un pacat greu. Pentru
milostenie nu avem niciodata bani dar pentru tigari avem mereu! Daca e
vorba sa cumparam icoane, carti sfinte, totdeauna stam la indoiala: ca
n-avem bani, ca-s prea scumpe. Insa cand trebuie sa cumparam pachetul
ucigas, mereu gasim bani. Chiar si ultimul leut il dam pe mahorca!
Dintre toate vietuitoarele pamantului numai omul scoate fum pe gura si
pe nas. Numai omul slujeste idolului fumatului dimineata, seara, inainte
si dupa masa si peste zi in loc de a se ruga lui Dumnezeu dupa datorie.
Ce nu am vazut niciodata la dobitoacele cele fara de minte ale
pamantului vedem la oameni! Omul patimas chiar purtator de nume
crestinesc jertfeste idolului fumatului de mii de ori mai mult decat a
tamaia lui Dumnezeu celui viu, Care ne-a creat, ne tine si se ingrijeste
de noi. Dimineata in loc de rugaciune, aprindem tigara. Seara,
intocmai. Duminica in timp ce in biserica se aduce Mantuitorului Hristos
tamaie intru miros de buna mireasma duhovniceasca, noi aducem lui Satan
tamaie… Idolul acesta care se numeste patima ne batjocoreste si ne face
sa fim plini de mirosuri grele pentru oamenii cei nefumatori iar noi ii
slujim mai mult decat Sfintei Biserici si-l iubim mai mult decat pe
saraci, pe orfani si pe vaduve. De aici se poate vedea clar ce idol
iubit ne-am facut noi oamenii pana chiar si din buruiana tutunului
careia multi ii jertfesc si ii slujesc, chiar mai mult decat Lui
Dumnezeu caruia ii datoram toate, pana si viata noastra.
Intrucat vatama sanatatea, scurteaza viata si alunga pe Duhul Sfant, fumatul este pacat.
Astfel fumatorii savarsesc trei mari si infricosate pacate din care se nasc apoi si altele:
1. Pacatul sinuciderii, pentru ca asa cum vom vedea mai departe
fumatorii, treptat, isi distrug sanatatea lor pogorandu-se in iad de vii
daca mor in acest pacat, fara sa se pocaiasca si sa se opreasca de la
acest pacat.
2. Pacatul risipei banilor dati de Dumnezeu pe ceva nefolositor nici pentru trup, nici pentru suflet: ”Pentru ce folositi argintii vostri pentru un lucru care nu va hraneste si castigul muncii voastre pentru ceva ce nu va satura?” (Isaia 55;2).
3. Pacatul profanarii trupului, in care locuieste Duhul lui Dumnezeu si care devine prin aceasta patima salas al diavolului: ”Nu
stiti oare ca voi sunteti templu al lui Dumnezeu si ca Duhul lui
Dumnezeu locuieste in voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, il
va strica Dumnezeu pe el, pentru ca sfant este templu lui Dumnezeu care
sunteti voi” (1 Corinteni 3;15-17). In fiecare dintre noi exista un
loc care nu poate sta niciodata gol: ori este plin de Duhul Sfant
impreuna cu ingerul cel bun, ori este plin de pacate impreuna cu
diavolii lor, pacatele alungand pe Duhul Sfant.
Asa trebuie sa le raspundem celor care spun: „Ei, ce pacat e sa fumezi?
Nu dau in cap la nimeni, nu fur banii de tigari, sunt munca mea” sau „Nu
si tutunul este buruiana lasata de Dumnezeu?” si cate si mai cate. O,
bietii de ei! Se imbata cu apa chioara! Ca nu numai ce cred ei este
pacat, ci cele care sunt randuite de Dumnezeu sa nu le facem si nici
macar sa nu le gandim, acelea sunt pacate. Un crestin adevarat trebuie
sa lupte hotarat contra tuturor patimilor, fie ele mari sau mici. De
aceea Sf. Apostol Iacov a spus: „Cine va pazi toata legea, dar va gresi intr-o singura porunca, s-a facut vinovat fata de toate poruncile” (Iacov 2;10). Numai crestin nu se poate numi cel cu tigara in gura!
NUMAI DIAVOLII SCOT FUM PE NAS SI PE GURA
Multi sfinti carora li s-a descoperit iadul au simtit acolo un miros
foarte urat. La alti sfinti vrasmasul cel ucigator de suflete le-a adus
ispite sub forma unor mirosuri foarte grele, incat n-au mai putut sta in
locul acela de atata putoare. Asa putoare draceasca este si in casa si
in hainele si in gura si in toate ale fumatorului. Cand sfintii insa au
vazut ingeri de lumina, ei nu s-au aratat scotand fum si foc pe nari si
plini de putoare.
Vai de bietii copilasi care trebuie sa respire duhoarea de tutun cu care
parintii umplu casa! Vai de viitorul lor, caci sunt cu dracii in casa
si nu cu parintii! Caci numai ei scot fum pe nari si pe gura. Acest
aspect ni-l descrie cel mai bine Sf. Antonie cel Mare cand zice cum se
arata uneori diavolul: „Ochii lui sunt ca un chip de luceafar, din gura
lui ies faclii aprinse si se arunca precum niste scantei de foc; din
narile lui iese fum ca din cuptorul ce arde cu foc de carbuni si din
gura lui iese vapaie”. (Vietile sfintilor pe Ianuarie, pg.315). Si tot
el spune ca diavolii „poarta cu ei asemanarea focului ce are sa-i
primeasca” dupa Infricosata Judecata, la un loc cu pacatosii. Asemenea
sunteti voi, fumatorilor! Veti da seama si voi alaturi de demoni, in
fata Judecatorului, pentru supararile pe care le-ati facut aproapelui
vostru cu mirosul vostru cel urat! Veti da seama pentru cei pe care
i-ati imbolnavit cu fumul duhanit de voi! Infricosati-va ca nu cumva de
la un capat de tigara aprins uitat pe undeva, sa va aprinda Domnul casa
si sa va pedepseasca cu asa o moarte, cum am auzit pe la televizor multe
cazuri!
Fumatorule! Cand vine dracul si-ti zice: „Mai ia o tigara”, sa te
gandesti cat de frumoasa e viata si ca tigara-i moartea. Si sa mai te
gandesti ca poate chiar si peste un ceas, sufletul tau poate fi inaintea
lui Hristos Judecatorul Care-ti va cere socoteala de acest pacat? Ce
vei raspunde? Pune capat pacatului si roaga-te si iar roaga-te si
roaga-te!
Nefumatorule! Cand vezi pe un rob al acestui pacat, nu pacatui si tu!
Nu-l judeca si nicidecum nu-l condamna; nici chiar in gand sa nu
indraznesti sa faci acestea. Daca-ti este mai apropiat sfatuieste-l, dar
cu cuvinte potrivite. Nu fi insistent, nu fi cicalitor ca nu cumva
fumatorul sa mai faca alt pacat, adica sa te urasca. Stii cum il poti
ajuta cel mai bine? Roaga-te pentru el si iar roaga-te si roaga-te!
CAT DE MULTI OAMENI SE INCHINA IDOLULUI TIGARILOR ?
Stilul de viata sau comportamentul specific al oamenilor constituie
cauza unor frecvente dezechilibre fizice si psihice. Intr–o anumita
privinta, stilurile de viata par sa depinda mai degraba de
factori sociali decat individuali, pe cand comportamentul individual
depinde nemijlocit de personalitatea, educatia, starea sociala, varsta,
credinta etc., celui ce il adopta si dezvolta, astfel incat, anumite
obiceiuri, practici sau ocupatii existentiale insusite si perpetuate de
acesta pot dobandi valente negative, transformandu–se in hazarduri ce–i
ameninta integritatea fizica si psihica. Fumatul, consumul de alcool sau
alte substante psihotrope (cum ar fi drogurile), reprezinta unele din
cele mai periculoase ”deprinderi” umane care ameninta nu numai sanatatea
individului ce le practica, ci si prosperitatea comunitatii din care
acesta face parte, deoarece ele impun ridicate costuri sociale, devenind
o povara greu de suportat pentru toti cei din jur. Asemenea costuri se
exprima nu numai prin efectele directe ale acestor tipuri de
comportamente hazardante asupra bugetului, capacitatii de munca si
sanatatii individului ce le practica, ci si prin efectele indirecte la
distanta, exprimate prin consecintele medicale, sociale, financiare si
chiar morale asupra celorlalti indivizi ai comunitatii. In tarile cu
economie dezvoltata, fumatul este, de departe, cel mai important factor
de risc patogen, desi amenintarea produsa de cresterea continua a
consumului de alcool si droguri, devine tot mai accentuata, in timp ce
in tarile slab dezvoltate, desi aceleasi comportamente de risc intretin
ridicate cote de morbiditate si mortalitate, ele continua sa fie
devansate de alte cauze patogene externe, cum ar fi malnutritia, lipsa
apei si igienei, bolile parazitare etc.
Acest capitol isi propune sa analizeze dimensiunea patologica a uneia
din cele mai importante si frecvente deprinderi comportamentale
individuale: fumatul, care se practica cu aceeasi perseverenta atat in
statele dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare.
Consumul de tutun, in general, care se manifesta prin diferite forme de
mestecare, insertie rectala, prizare nazala si orala sau sugere, si
fumatul, in special, produc o serie intreaga de efecte patogene care nu
numai ca afecteaza in mod direct sanatatea umana, dar si amplifica
calitatile nocive ale altor agenti fizici, chimici si biologici prin
insidioase reactii sinergice.
Fumatul in sine este un obicei larg raspandit in intreaga lume, fiind
practicat in egala masura de barbati si femei, copii si adulti si
afectand viata si sanatatea a milioane de oameni. El are la baza
multiple cauze, dar cea mai importanta se refera la dependenta de
efectul drogant al nicotinei existenta in toate formele de prezentare
comerciala a produselor obtinute din frunze de tutun. In plus, impactul
sau major asupra comportamentului individual a fost determinat si de
industrializarea si comercializarea tutunului sub forma de tigari care
sunt relativ ieftine, usoare si deci eficiente din punct de vedere
economic, putand fi tinute in gura fara a folosi mainile care, intre
timp, pot presta alte activitati. De altfel, tutunul este daunator
organismului uman nu numai prin faptul ca, in timpul arderii sale in
procesul fumatului, nicotina din compozitia sa patrunde in caile
respiratorii, ci si prin faptul ca in timpul cultivarii sale se folosesc
o serie intreaga de pesticide care apoi sunt inhalate odata cu
nicotina, sau prin faptul ca in timpul recoltarii sau procesarii sale,
pielea umana absoarbe o mare parte din nicotina continuta in frunzele de
tutun cu care vine in contact.
Din aceste motive insumate, fumatul, si nu numai, este recunoscut drept o
importanta primejdie a sanatatii umane; in numeroase tari adoptandu–se
severe masuri legislative de prevenire si control a consumului de tutun
prin implementarea unor politici de taxare, programe educationale de
promovare a unei atitudini publice sanatoase si, nu in ultimul rand,
prin adoptarea unor masuri ferme de interzicere a fumatului in diferite
locuri publice.
Tutunul atat de larg utilizat de milioane de consumatori din intreaga
lume este reprezentat, de fapt, de frunzele speciilor Nicotina tabacum
si Nicotina rustica care apartin genului Nicotiana din familia plantelor
Solanacee, care contine peste 100 de specii si subspecii.
Acestea contin o substanta alcaloida, nicotina, care odata patrunsa in
organismul uman, produce efecte de dependenta farmacologica si
psihologica, intretinand si perpetuand obiceiul fumatului. Initial,
acesta era practicat numai de bastinasii amerindieni, dar dupa
descoperirea Americii de catre Columb, el a fost rapid adoptat si de
populatiile europene. Fumul rezultat prin arderea tutunului era inhalat,
la inceput, pe gura, prin intermediul unor tuburi sau rulouri din
frunze de tutun, precum si pe nari, cu ajutorul unui tub in forma de Y,
dar ulterior, el a inceput sa fie inghitit si exhalat de la o persoana
la alta in timpul unor ritualuri religioase, unde se mai practica si
mestecatul frunzelor de tutun singure, sau in combinatie cu cenusa, praf
de scoici si miere. In zilele noastre, obiceiul fumatului a devenit
aproape universal, constand din arderea controlata a frunzelor de tutun
(tratate si imbogatite cu diferiti aditivi aromatizanti) rulate sub
forma tigarilor sau introduse in recipienti speciali (pipe) si inhalarea
fumului rezultat. Dintre aceste forme, fumatul tigarilor a avut, de
departe, cea mai larga putere de adoptie din motive mentionate anterior.
|
EFECTELE TUTUNULUI ASUPRA SANATATII
De altfel, se stie ca tutunul, prin numerosii sai compusi toxici,
afecteaza in mod direct sanatatea umana, fiind cauza unei game foarte
variate de boli ce pot avea caracter acut sau cronic. Fumul de tigara este un amestec de compusi organici si anorganici
produsi prin arderea tutunului si a aditivilor. Printre acestia se afla
gudronul (tarul) care expune fumatorul la un risc crescut pt. cancer
bronhopulmonar, emfizem pulmonar si afectiuni bronsice. El este alcatuit
din peste 4000 compusi chimici, incluzand mai mult de 60 substante
cunoscute ca fiind cancerigene. Unele din aceste substante produc boli
cardiovasculare si pulmonare si toate pot fi letale. Alaturi de gudron,
in compozitia fumului de tigara intra si alte substante cum ar fi:
cianuri, benzen, formaldehida, metanol, acetilena, amoniac, precum si o
serie de gaze toxice: oxidul nitric si monoxidul de carbon. Totusi,
compusul principal al fumului de tigara este nicotina a carei structura
chimica este beta-piridil-N-pirolidina. Din cauza
hidro- lipo-*solubilitatii si a volatilitatii sale, nicotina patrunde in
organism pe cale transcutanata, transmucoasa si respiratorie. Dupa
patrunderea in circulatie, ea este distribuita in toate tesuturile si
organele, inclusiv in laptele matern (laptele fumatoarelor poate contine
pana la 0,5mg nicotina/l). Prin fumat, nivelul nicotinei acumulata in
organism in timpul zilei persista si in cursul noptii. De aceea, cei
care fumeaza sau mesteca tutun ziua sunt expusi la efectele nicotinei
timp de 24 ore. Prima treapta de metabolizare este oxidarea la cotinina.
Dintre metaboliti, nornicotina este mai putin toxica decat nicotina,
iar cotininei si N-oxizilor li se atribuie potential carcinogen.
Eliminarea nicotinei se realizeaza pe cale renala, pulmonara si
salivara.
Efectele complexe exercitate de nicotina in organism sunt explicate prin existenta unei faze de excitare, urmata de inhibare, manifestate la nivelul diferitelor sisteme, dar mai ales asupra sistemului nervos. La nivelul acestuia, nicotina produce o stare de excitatie psihica, euforie, reducerea senzatiei de foame si oboseala; efectul inhibitor se manifesta in special asupra centrului respirator. In anumite cazuri, moartea poate surveni inaintea inhibitiei centrului respirator prin curarizarea (paralizia) muschilor toracici ce participa la procesul respiratiei. In doze mici, prin stimularea nervului vag, nicotina determina bradicardie (scaderea frecventei batailor inimii) iar in doze mari, prin stimularea ganglionilor simpatici cardiaci, determina tahicardie (frecventa cardiaca peste 80 batai/minut). Prima doza de nicotina produce o stare de agitatie si trezire, dozele urmatoare genereaza un sentiment de calm si relaxare.
Nicotina are o mare capacitate de a produce addictie (dependenta),
intr-un mod asemanator cocainei si heroinei, producand o descarcare de
adrenalina de la nivelul cortexului glandei suprarenale. Aceasta
stimuleaza sistemul nervos central si alte glande endocrine (cu secretie
interna) ceea ce produce o eliberare brusca de glucoza. Asa cum am
spus, stimularea este urmata de depresie si o senzatie de oboseala,
facandu-l pe fumator sa caute a-si administra si mai multa nicotina.
Dependenta fata de nicotina se manifesta prin aparitia simpomelor de
sevraj atunci cand o persoana incearca sa renunte la fumat. Principalele
simptome ale sevrajului nicotinic sunt reprezentate de anxietate (stare
de teama pt. un pericol iminent real sau imaginar), cefalee (dureri de
cap), tulburari ale somnului, iritabilitate, nervozitate, neliniste,
senzatie de foame, dificultati in concentrare, probleme
gastrointestinale, cefalee, somnolenta, dorinta de a fuma.Un studiu a
aratat ca atunci cand un fumator cronic nu fumeaza timp de 24 ore, el
prezinta un nivel crescut al ostilitatii, furiei si agresivitatii precum
si o cooperare sociala redusa. Persoanele aflate in sevraj dupa fumat
necesita o perioada mai lunga de timp pentru a-si redobandi echilibrul
emotional perturbat in urma unor situatii stressante. In timpul
perioadei de abstinenta si/sau atunci cand simte nevoia acuta de a fuma,
fumatorii prezinta perturbari ale unei game largi de functii
psihomotorii si cognitive, cum ar fi intelegerea limbajului.
Poate v-ati intrebat de ce tusesc fumatorii? Iata explicatia: Fumul de
tigara contine o serie de substante chimice care au proprietatea de a
irita caile respiratorii si plamanii. Cand un fumator inhaleaza aceste
substante, organismul sau incearca sa se protejeze prin producerea de
mucus si eliminarea lor cu ajutorul tusei. Tusea matinala a fumatorilor
are mai multe cauze. In mod normal, cilii ce tapeteaza mucoasa traheei
si a bronhiilor mari ajuta la eliminarea reziduurilor din plamani. fumul
de tigara incetineste functia lor astfel incat unele din substantele
nocive ce au patruns in plamani prin inhalarea fumului de tigara raman
acolo iar mucusul stagneaza in caile respiratorii. In timpul somnului,
unii cili isi revin si devin din nou functionali. Dupa trezire,
fumatorul tuseste pentru ca plamanii incearca sa se curete de
“otravurile” acumulate in ziua precedenta. Dupa o expunere de lunga
durata la fumul de tigara, cilii isi pierd functia in mod permanent.
Atunci plamanii fumatorului sunt mai expusi decat inainte in special la
actiunea nociva a virusurilor si bacteriilor din mediul inconjurator.
Modificarile care apar in organism in momentul in care se renunta la fumat
S-a pus problema daca renuntarea la fumat este utila si in cazul celor
care au fumat o viata intreaga. Concluzia a fost ca nu este niciodata
prea tarziu sa renunti. Totusi, cu cat te lasi mai curand de fumat, cu
atat iti scad sansele de a face o forma de cancer sau alte boli asociate
cu fumul de tigara.
S-a constatat ca la 20 minute de la oprirea fumatului frecventa cardiaca
scade spre valori normale; la 12 ore nivelul monoxidului de carbon din
sange revine la normal; intre 2 saptamani si 3 luni se imbunatateste
circulatia sanguina si functia pulmonara; intre 1 si 9 luni se reduce
tusea si “scurtarea” respiratiei, cilii isi recapata functia normala, le
creste abilitatea de a manipula mucusul, de a curata plamanul si scade
riscul de infectii; la 1 an riscul de a face cardiopatie ischemica scade
la jumatate comparativ cu cel al unui fumator; la 5 ani riscul de AVC
este egal cu cel al unui nefumator; la 10 ani riscul de cancer
bronhopulmonar este jumatate din cel al unuia care a continuat sa
fumeze. Scade si riscul de aparitie al cancerului cavitatii bucale,
gatului, esofagului, vezicii urinare, colului uterin si pancreasului; la
15 ani riscul de cardiopatie ischemica este egal cu cel al
nefumatorilor.
Efectele fumatului activ
Pe termen scurt:
nicotina influenteaza functiile cerebrale (dispozitia, emotiile,
scaderea capacitatii de concentrare, somnolenta, etc.), determina
cresterea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale, efecte
gastro-intestinale, scaderea temperaturii pielii datorita
vasoconstrictiei periferice.
Pe termen lung:
fumatul este factorul de risc principal pentru aparitia aterosclerozei,
contribuie la instalarea accidentului vascular cerebral, cardiopatiei
ischemice (angina pectorala, infarct miocardic acut), anevrismului
aortic, bolii vasculare periferice, BPOC (boala pulmonara obstructiva
cronica), este factor de risc in cancere (in special carcinom
bronho-pulmonar), impotenta.
Efectele fumatului activ la copii
Copii au de trei ori mai multe sanse sa fumeze daca ambii parinti sunt
fumatori. Copii care fumeaza au sanse mai mari sa dezvolte ulterior
diverse boli pulmonare. Fumatul in perioada copilariei determina
modificari genetice ireversibile la nivel pulmonar.
Fumul de tigareta este de 2 tipuri : fumul rezultat direct din arderea
tigaretei (85% din fumul dintr-o camera provine direct din arderea
tigaretei si contine o concentratie mai mare de substante toxice si
carcinogene decat fumul expirat de fumator) si fumul expirat de fumator .
Efectele fumatului pasiv la adulti
Pe termen scurt:
greata, cefalee, tuse, iritatia ochilor, exacerbari la pacientii
astmatici, fluxul sanguin coronarian este redus la nefumatori dupa doar
30 de minute de fumat pasiv .
Pe termen lung: cresterea riscului de cancer pulmonar, cresterea riscului de boli cardiace, cresterea riscului de accident vascular cerebral.
Efectele fumatului pasiv la copii
Copiii ai caror parinti fumeaza sunt de 1,5 ori mai susceptibili sa
sufere de astm bronsic, sunt de 1,5 ori mai susceptibili sa dezvolte o
infectie de tract respirator in copilarie, inhaleaza echivalentul
fumatului a 30 – 80 tigarete pe an. La copiii ai caror mame fumeaza in
timpul sarcinii sindromul de moarte subita infantila apare de 2 ori mai
frecvent.
Efectele fumatului pasiv la locul de munca
Un studiu pe 10 ani a demonstrat o reducere semnificativ mai rapida a
functiei pulmonare la nefumatorii expusi la fumat pasiv la locul de
munca fata de cei neexpusi. Nefumatorii expusi la locul de munca la
fumat pasiv au prezentat semnificativ mai
frecvent: tuse, expectoratie, dispnee (senzatie subiectiva de
dificultate in respiratie), iritatia ochilor, viroze
pulmonare, absenteism datorat afectiunilor respiratorii.
|
BOLILE SPECIFICE FUMATORILOR
“La fiecare 6 secunde, un om moare din cauza consumului de
tutun” afirma OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii). Studiile arata ca
acei care incep sa fumeze in adolescenta (mai mult de 70% dintre
fumatori) si continua in urmatorii 20 ani sau mai mult, vor muri cu 20
pana la 25 ani mai devreme decat cei care nu au aprins niciodata o
tigara. Nu numai cancerul pulmonar si bolile de inima provoaca probleme
serioase de sanatate sau moartea. Mai jos sunt prezentate cateva din
efectele mai putin cunoscute ale consumului de tutun, “din cap pana in
picioare”.
1. Cancerul bronho-pulmonar (NBP)
– s-a demonstrat ca exista mai mult de 40 de substante cancerigene in
fumul de tigara. Fumatorii au o probabilitate de 20 ori mai mare de a
face un cancer pulmonar, comparativ cu nefumatorii. Tabagismul cauzeaza
aproximativ 90% din cancerele pulmonare la barbati si 80% la femei.
Numeroase studii arata ca, cu cat fumeaza mai mult timp, cu atat un
fumator isi creste riscul de a dezvolta un cancer in alte organe: de 2
ori pentru cancerul de nas si sinusuri, de 4-5 ori riscul de cancer al
cavitatii bucale, de 2 ori pentru cancerul de rinofaringe, de 4-5 ori
pentru cancerul de oro- si hipofaringe, de 10 ori pentru cel de laringe,
de 2-5 ori pentru cel de esofag, de 2 ori pentru cel de stomac, de 2-4
ori pentru cancerul de pancreas si de 1,5-2 ori pentru cancerul renal si
de vezica urinara. Studii recente sugereaza o legatura intre fumat si
cancerul de san. Filtrul tigarilor micsoreaza riscul, tutunul negru il
creste. Oprirea fumatului determina scaderea substantiala a riscului
pentru majoritatea cancerelor mentionate.
Majoritatea datelor de etiologie privind NBP sunt centrate pe rolul
dovedit al tutunului in carcinogeneza (aparitia cancerului). Astfel, NBP
este mai frecvent la barbati decat la femei, cu un raport de 4-3/1,
explicabil prin prevalenta (numarul cazurilor de imbolnaviri) mai mare a
fumatorilor barbati – raport care tinde sa scada in societatea moderna.
Aceeasi cauza explica in mare parte incidenta (numarul de cazuri noi de
boala sau de persoane imbolnavite pe o perioada de timp data si intr-o
populatie determinata) mai mare a NBP in mediul urban si industrial,
fata de mediul rural. Varsta de aparitie este in medie peste 50 ani la
barbati si aproximativ cu zece ani mai mult la femei.
Fumatul este principala cauza dovedita a NBP, initial prin observatii
empirice si ulterior prin ample studii epidemiologice si date de
patologie. In SUA, se estimeaza ca cel putin 87% din totalul cazurilor
de cancer pulmonar sunt atribuite fumatului de tigarete (90% la barbati
si 79% la femei). Intr-un studiu larg efectuat in Marea Britanie pe 3070
pacienti, numai 2% din cazuri s-au intalnit la nefumatori.
Riscul de NBP este de cel putin 10-30 mai mare la fumatori decat la
nefumatori. Acest risc este demonstrat prin rata deceselor prin NBP, de
10/100.000 locuitori la nefumatori si de 140/100.000 locuitori la
fumatorii de tigarete, per ansamblu, si de 251/100.000 locuitori la
marii fumatori.
Studiile epidemiologice au demonstrat ca riscul pentru NBP este direct
proportional cu durata totala a obiceiului de a fuma, cu doza cumulativa
de tigarete (numar pachete-an care se calculeaza inmultind numarul de
pachete fumate/zi cu numarul de ani de fumat), dar si cu varsta de
incepere a fumatului, continutul in nicotina al tigarilor, folosirea
tigarilor fara filtru, gradul inhalarii fumului. Varsta de la care
creste riscul fumatorilor de a dezvolta cancerul pulmonar este de 40
ani. Un risc crescut ar exista si pentru fumatorii pasivi.
Pana recent, dovezile care legau cauzal fumatul de tigarete de aparitia
NBP erau indirecte, in special epidemiologice. S-a stabilit insa, in
ultimii ani, prin studii genetice o legatura directa intre tutun si NBP.
Un metabolit specific al benzopirenului, constituient chimic al fumului
de tutun, ar modifica trei loci (punct precis de pe un cromozom, unde
se gaseste o gena) specifici de pe gena supresoare p53, care este
anormala la aproximativ 60% din cazurile de NBP.
Mecanismul precis al carcinogenezei prin tutun este necunoscut; este
posibil ca unii constituienti chimici ai tutunului sa fie carcinogeni
sau cocarcinogeni, impreuna cu alti factori inductori. Analiza chimica a
fumuluide tutun a identificat un mare numar de agenti mutageni si
carcinogeni, care se gasesc fie in faza particulara a fumului
(benzopiren, dibenzantracen, nicotina, catechol, nichel, cadmiu etc.)
sau in faza sa volatila (hidrazina, clorura de vinil, uretan,
formaldehida, urme de nitrosamine etc.). Carcinogenele din fumul de
tutun sunt nu numai absorbite de epitelilul de suprafata a cailor
aeriene si alveolelor, dar sunt de asemenea metabolizate, fiind
evidentiat prin prezenta de mutagene in urina fumatorilor
|
| 2. Psoriazisul -
se pare ca fumatorii sunt mai predispusi sa dezvolte psoriazis, o boala
inflamatorie necontagioasa a pielii care se manifesta prin aparitia
unor pete rosiatice si pruriginoase (care “mananca”).
3. Cataracta -
Se considera ca tutunul produce/agraveaza o serie de afectiuni oculare.
Cataracta, boala in care cristalinul devine opac si impiedica trecerea
razelor luminoase, putandu-se ajunge pana la orbire, este cu 40% mai
frecventa la fumatori. Acest efect este explicat prin doua mecanisme:
prin iritarea directa a ochilor de catre fumul de tigara si prin
eliberarea in plaman de substante chimice care apoi sunt transportate
prin sange pana la nivelul globilor oculari. Fumatul se asociaza si cu
degenerescenta maculara senila, o boala oculara incurabila provocata de
degradarea partii centrale a retinei (macula lutea). Aceasta zona e
responsabila de focalizarea imaginilor si ne ofera abilitatea de a citi,
conduce o masina, recunoaste figurile sau culorile si de a vedea
detaliile cele mai fine ale obiectelor.
4. Ridurile -
Fumatul provoaca o imbatranire prematura a tegumentelor deoarece
distruge proteinele care confera elasticitate pielii, micsoreaza aportul
de vitamina A si diminua circulatia sanguina. Fumatorii au o piele
uscata, aspra si cu riduri, in special in jurul buzelor si ochilor.
5. Pierderea auzului -
Deoarece fumul de tigara antreneaza aparitia unor placi de aterom pe
peretii vaselor de sange (adica se ingroasa vasele de sange), cu
scaderea irigatiei sanguine a urechii interne, fumatorii isi pot pierde
auzul mai curand decat nefumatorii si sunt mai expusi riscului de
surditate cauzata de infectii ale urechii sau de zgomote puternice. De
asemenea, fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de a suferi infectii
ale urechii medii comparativ cu nefumatorii.
6. Cariile dentare -
Fumatul influenteaza echilibrul chimic de la nivelul cavitatii bucale
provocand formarea tartrului dentar si ingalbenirea dintilor. Exista
studii care arata ca fumatul contribuie la formarea cariilor. De
asemenea, fumatorii au un risc de 1,5 ori mai mare de a-si pierde
dintii.
7. Bronsita cronica,
definita ca inflamatie cronica nespecifica a peretelui bronsic, cu
alterarea structurilor ce secreta mucus, manifestata clinic prin tuse cu
expectoratie, cu evolutie cronica de minimum trei luni pe an, timp de
minimum doi ani consecutiv. S–a demonstrat de fapt, ca substantele
iritante continute in fumul de tigara nu numai ca irita mucoasa cailor
respiratorii, dar si modifica proprietatile fizice si chimice ale
structurilor ciliare, producand grave dezechilibre ale mecanismelor
mucociliare de epurare, ceea ce presupune reducerea severa a
posibilitatii plamanilor de a se apara si conserva (pe suprafata
interioara a traheelor si bronhiilor mari exista niste „perisori” care
se numesc cili. Prin miscarea lor imping spre laringe unii corpi straini
de
mici dimensiuni patrunsi acolo, cum ar fi de exemplu praful).
8. Emfizemul pulmonar -
In afara cancerului pulmonar, fumatul produce si emfizem, o boala in
care dilatarea si ruptura alveolelor pulmonare scade capacitatea de
preluare a oxigenului si de eliminare a dioxidului de carbon. In cazuri
extreme, este necesara traheostomia pentru ca pacientul sa poata
respira: se face o incizie a traheei si aerul e impins in plamani cu
ajutorul unui ventilator. In bronsita cronica se formeaza mucus purulent
care se acumuleaza in bronhii producand tuse.
|
| 9. Osteoporoza -
monoxidul de carbon, principalul gaz toxic al gazelor de esapament si
al fumului de tigara, este absorbit in sange mult mai rapid decat
oxigenul. De aceea, la marii fumatori, capacitatea de a transporta
oxigenul e redusa cu pana la 15%. Ca urmare, oasele fumatorilor isi
reduc densitatea, se fractureaza mai usor si au nevoie de mai mult timp
pentru a se vindeca in cazul fracturilor (cu pana la 80% mai mult timp).
De asemenea, fumatorii sunt mai predispusi la probleme la nivelul
coloanei vertebrale. Un studiu a demonstrat ca muncitorii din industrie
care fumeaza au un risc de 5 ori mai mare de a ramane cu o durere de
spate, dupa un traumatism.
10. Bolile cardiace -
In lume, bolile cardiovasculare sunt responsabile de 1 din 3 decese. Se
cuvine sa mentionam, de exemplu, ca fumatul este cauza a peste 26–30 %
din decesele datorate bolilor cardiovasculare si s–a dovedit de altfel
ca unii compusi volatili ai tutunului, precum monoxidul de carbon,
nicotina, oxidul de azot sau gudronul patrund in alveolele pulmonare, de
unde sunt absorbite in fluxul sanguin. Fumatul determina, de fapt,
cresterea cu peste 200–400 % a riscului de infarct miocardic acut si de
AVC (accident vascular cerebral) deoarece nicotina patrunde in sange si
determina cresterea TA (tensiunea arteriala) si accelerarea frecventei
batailor inimii, ceea ce inseamna ca inima suporta o activitate si
presiune mult mai intense. Fumatul e unul din cei mai importanti factori
de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Aceste afectiuni
omoara intr-un an mai mult de 1.000.000 oameni in tarile in curs de
dezvoltare. Bolile cardiovasculare legate de fumat provoaca anual mai
mult de 600.000 decese in tarile dezvoltate.
11. Ulcer gastric -
Fumatul scade rezistenta organismului la bacteria numita Helicobacter
pylori, asociata cu UG (ulcer gastric). De asemenea, scade capacitatea
stomacului de a neutraliza acizii care pot apoi eroda straturile
peretelui gastric. Deci UG e mai greu de tratat la fumatori, iar riscul
de recidiva e mai mare. Incriminarea fumatului in ulcerogeneza este
categoric concludenta deoarece acesta este asociat cu incidenta crescuta
a ulcerului iar frecventa acestuia la fumatori se coreleaza pozitiv cu
durata fumatului. In plus, s-a dovedit ca la fumatori vindecarea
ulcerului este intarziata si recurentele sunt mult mai frecvente decat
la nefumatori. Fumatul intervine prin anularea mecanismelor inhibitorii
ale secretiei acide gastrice si scaderea secretiei alcaline pancreatice.
12. Colorarea degetelor –
Gudronul (tarul) din fumul de tigara se acumuleaza in pielea degetelor
si in zona unghiilor de unde si tenta galbui-maronie specifica.
13. Cancerul de col uterin si avortul spontan –
In afara cresterii riscului de cancer al colului uterin, fumatul
provoaca probleme de fertilitate la femei si complicatii in timpul
sarcinii si a nasterii. Fumatul pe parcursul sarcinii creste riscul ca
nou nascutul sa aiba o greutate mica la nastere si probleme de sanatate
in viitor. La fumatoare pierderea sarcinii e de 2-3 ori mai frecventa,
ca si nasterea prematura, de feti morti, din cauza privarii de oxigen a
fatului si anomaliilor placentare produse de monoxidul de carbon si de
nicotina din fumul de tigara. De asemenea, sindromul de moarte subita a
nou nascutului se asociaza cu consumul de tutun. In plus, prin scaderea
nivelului estrogenilor, fumatul poate induce instalarea prematura a
menopauzei. Cand nicotina este inhalata in plamani, fluxul sangvin preia
aceasta substanta si o transporta catre tesuturi intr-un interval de
zece secunde. Atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, raspandirea
tuturor afectiunilor respiratorii cronice este strans legata de obiceiul
fumatului. Este un fapt cunoscut ca fumatul poate afecta anumite
aspecte ale sexualitatii feminine. Fumatul a mai mult de o jumatate de
pachet de tigari pe zi este asociat cu un numar ridicat de cazuri de
infertilitate. Ciclul menstrual neregulat are o cota ridicata printre
fumatoare, numarul potential de ani fertili este redus, iar menopauza
survine mai devreme. Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer
pulmonar este mult crescut de cand si numarul fumatoarelor este in
crestere. Copiii nascuti din mame fumatoare cantaresc in medie cu 300 de
grame mai putin decat cei ai unei nefumatoare. Acest fapt este unul
foarte important, deoarece greutatea la nastere este importanta pentru
evolutia ulterioara a copilului. Se pare ca aceasta scadere a greutatii
la nastere este legata de cantitatea mai mica de oxigen pe care fatul o
primeste intrauterin. Un alt efect este acela al cresterii riscului de
avort spontan. De fapt, acest risc este dublu in cazul fumatoarelor.
Exista, de asemenea, o mare varietate de complicatii posibile in timpul
sarcinii si al travaliului (ex. risc de hemoragii si de nastere
prematura). De asemenea, exista o legatura certa intre fumat si cazurile
de moarte subita a nou-nascutilor. Copiii nascuti din mame fumatoare se
pot dezvolta mult mai lent, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale,
pot avea o dezvoltare psihica defectuasa si un coeficient de inteligenta
sub medie. Chiar daca fumatul nu produce in mod obligatoriu malformatii
ale fatului/copilului,el reprezinta un factor de risc ce poate fi
evitat si responsabilitatea mamei in acest caz este, intr-adevar, mare.
14. Afectarea spermei -
Fumatul poate altera sperma si implicit ADN-ul prezent la nivelul
spermatozoizilor, putand astfel provoca avorturi spontane si anomalii
congenitale. Unele studii au demonstrat ca riscul de cancer e mult mai
mare la copilul al carui tata fumeaza. Totodata, fumatul reduce numarul
spermatozoizilor si ingreuneaza circulatia sangelui la nivelul
penisului, ceea ce poate duce la tulburari de dinamica sexuala (probleme
de potenta). Infertilitatea de cuplu e mai frecventa in randul
fumatorilor.
15. Boala Buerger (trombangeita
obliteranta) – aceasta boala e o inflamatie a arterelor, venelor si
nervilor, localizata in special la nivelul membrelor inferioare si in
care se produce o reducere a circulatiei sanguine. Daca nu e tratata
adecvat poate evolua catre gangrena, necesitand amputarea zonei
afectate.
In concluzie, fumatul este o cauza majora a morbiditatii si
mortalitatii, ceea ce reclama organizarea unor ample campanii
educationale pentru constientizarea oamenilor asupra pericolelor care ii
ameninta pe fumatori si nefumatori deopotriva.
|
