„DICTIONAR
DE EXPRESII, CITATE CELEBRE”
I.
BERG
EDITURA
SAECULUM I.O.
EDITURA
VESTALA
BUCURESTI
1996
Ø
„ab ovo”-(lat. „de la ou”, adica de la nastere,
de la inceput)-Horatiu, „Arta poetica”, vers 147
Ø
„ab uno disce omnes”-(lat. „dupa unul ii poti
judeca pe toti”)-Vergiliu, „Eneida” II,65
Ø
„ab absurdo”-prin reducere la absurd
Ø
ab antiquo”-din vechime
Ø
„ab imo pectore”-din tot sufletul
Ø
„ab initio”-de la inceput
Ø
„ab origine”-de la origini, obarsie
Ø
ad acta-la acte, la dosar
Ø
ad gloriam-pt. glorie
Ø
ad infinitum-la nesfarsit
Ø
ad litteram-dupa litera, cuvant cu cuvant
Ø
ad patres-referitor la stramosi
Ø
ad rem-la problema,la obiect, precis
Ø
ad unum-pana la unul
Ø
ad usum-dupa obicei
Ø
ad valorem-dupa valoare
Ø
a fortiori-cu atat mai mult
Ø
a minima-prea putin
Ø
a priori-din cele dinainte
Ø
a posteriori-din experienta
Ø
„acta, non verba” (lat. „fapte, nu vorbe”)
Ø
„ad augusta per angusta”-(lat. „la rezultate
stralucite se ajunge pe cai inguste”
Ø
„ad-hoc” lat. Pt aceasta, creat pt un anume scop
Ø
ADONIS-dintre toti muritorii de care vorbeste mitologia
greaca, Adonis este prezentat ca fiind cel mai frumos.
Ø
„Alfa si Omega”-…
Ø
„alter ego”-alt eu, al doilea eu
Ø
„amicus Plato, sed magis amica veritas”-lat.
Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevarul;
Ø
anno Domini-anul Domnului
Ø
„audaces fortuna iuvat”-lat. Pe cei indrazneti
ii ajuta norocul; preluat de la VERGILIU „”audentes fortuna iuvat” – inseamna
la fel
Ø
„audiatur et altera pars” sau „audi alteram
partem” lat. – sa fie ascultata si cealalta parte sau asculta si cealalta parte
Ø
„avant donc que d’ecrire, apprenez a
penser”-inainte de a scrie, invata sa gandesti; „Arta poetica” de BOILEAU(cant.
I, vers 150)
Ø
„begnugt euch doch ein Mensch zu sein!-germ.
Multumeste-te sa fii om!-replica din „Nathan Inteleptul” de Lessing (act III,
scena 9)
Ø
„bellum omnium contra omnes”lat. Razboiul
tuturor, contra tuturor!;-expresia se gaseste in cap. XII din partea intai a
lucrarii filosofului englez Thomas Hobbes, aparuta in 1642, „DE CIVE”
Ø
„carpe diem”-lat. Bucura-te de ziua de azi;
Horatiu „Ode” I,11,8)
Ø
„c’est le commencement de la fin”- e inceputul
sfarsitului; TALLEYRAND
Ø
„dubito, ergo cogito”„cogito, ergo sum”-lat. „ma
indoiesc, deci cuget” „cuget, deci exist” RENE DESCARTES in „Discurs asupra
metodei”, 1673
Ø
„conditio sine qua non” – lat. Conditie fara de
care nu se poate”
Ø
„consuetudo quasi altera natura” lat. Obisnuinta
este a doua natura; CICERO, „De finibus” V, 25
Ø
quid prodest-cui foloseste
Ø
„cunoaste-te pe tine insuti!”- de pe
frontispiciul templului lui Apollo din Delfi, atribuita unora dintre cei 7
intelepti ai Greciei, cand lui Thales din Milet, cand lui Chilon din Sparta,
cand lui Solon din Atena. Devine celebra prin SOCRATE care o foloseste ca
principiu fundamental al gandirii sale
Ø „Das eigentliche Studium der Menschheit ist der Mensch”-germ. „Adevaratul studiu al omenirii este omul” GOETHE din romanul sau „Die Wahlverwandschaften” (Afinitati elective) – partea II-a, cap. 7- aparut in 1809.---moralistul francez PIERRE CHARRON, CU 200 de ani inainte, in „Traite de la Sagesse”(Tratatul despre intelepciune”, 1601) a formulat aceeasi idee: „La vraie science et la vraie etude de l’homme, c’est l’homme” (adevarata stiinta si adevaratul studiu al omului este omul”---LESSING la randul lui, recunostea ca: „Cea mai nobila preocupare a omului, este omul.”
Ø
„Dem Menschen ist ein Mensch noch immer lieber,
als ein Engel”-germ. „omului ii este intotdeauna mai drag un om decat un inger”
– LESSING, in poemul dramatic „Nathan Inteleptul” (act I, scena 1)
Ø
„Der Augenblick ist kostbar, wie das Leben eines
Menschen!”- germ. Clipa e pretioasa ca viata unui om.cuvintele marchizului de
Posa din piesa „Don Carlos” de FR. SCHILLER act IV, scena 21
Ø
„Der Mensch ist frei geschaffen”- germ. „Omul e
nascut sa fie liber”
Ø
„des actes, non des paroles”-fr. „fapte, nu
vorbe” RACINE, „Athalie” act II, scena 7----- vezi latina: ”res, non verba”
Ø
„desertaciunea desertaciunilor, toate sunt
desertaciune”---lat.:”vanitas vanitatum et omnia vanitas”, ele vin din ebraica:
„Haveil havulin hacoil haveil” se incepe Eclesiastul. P. 97
Ø
„omul e asemenea desertaciunii, zilele lui sunt
ca o umbra care trece” (ps.144,4)p. 97
Ø
docendo discitur-lat. Inveti, invatand pe
altii.p.103
Ø
durante causa, durat effectus---atat timp cat
dureaza cauza, dureaza si efectul;
Ø
„EN MARIAGE, COMME AILLEURS, CONTENTEMENT PASSE
RICHESSE”--- „in casnicie, ca si in altele, multumirea intrece bogatia.”-
replica din „Doctorul fara voie” de MOLIERE act II, scena 2
Ø
„eripitur persona, manet res”---lat. Omul
dispare, opera ramane. LUCRETIU-in poemul sau „De rerum natura”(despre natura
lucrurilor) cant.III, vers 57 p.117
Ø
errare humanum est--- a gresi este
omeneste----completarea „perseverare diabolicum”-a persevera in greseala este
diabolic. SENECA, „Controversiae” (IV,3) p. 118
Ø
est modus in rebus--- lat. Exista o masura in
toate HORATIU, „Satire” cartea I, satira I, versul 106
Ø
”ex aequo” --- lat. „la egalitate”p. 122
Ø
excelsior---lat. Mai sus. P.123
Ø
ex professo--- lat. Ca un profesor p. 125
Ø
ex abrupto---lat. Pe nepregatite p. 126
Ø
ex commodo--- comod, pe indelete p. 126
Ø
ex libris---din cartile lui p. 126
Ø
ex voto---dupa legamant p. 126
Ø
„faber est sua quisque fortunae”--- fiecare este
fauritorul propriului sau destin; SALUSTIU, „Historia rerum in republica Romana
gestarum” cartea I, cap. I P.127
Ø
”FELIX QUI POTUIT RERUM COGNOSCERE CAUSAS”
„fericit e acela care a putut cunoaste cauzele lucrurilor” VERGILIU poemul
„Georgicele” (II,489)
Ø
„fiat iustitia, pereat mundus”--- sa se faca
dreptate, de-ar fi sa piara lumea”- MANLIUS ”Loci communes” (Locuri comune),
1563 spune ca aceasta a fost de viza imparatului Ferdinand I, fratele mai mic a
lui Carol Quintul, doomneste intre 1558-1564 p. 133
Ø
„finis coronat opus!” --- sfarsitul incoroneaza
opera- OVIDIU, „Heroides” (II,85) p. 135
Ø
„fugit irreparabile tempus”---lat. Timpul zboara
fara reintoarcere; VERGILIU, „Georgicele” (III, versul 284) p. 139
Ø
„gaudeamus igitur”---sa ne bucuram asadar p. 140
Ø
„Grosso modo --- in linii mari
Ø
„Heureux ou malheureux, l’homme a besoin
d’autrui; il ne vit qu’a s’il ne vit que pour lui”--- fr. „fericit, ori
nefericit, omul are nevoie de alt om, caci nu traieste decat pe jumatate cand
traieste doar pentru el.” versurile
poetului francez JACQUES DELILLE, 1738-1813, poemul „L’homme des champs” ele
pledeaza pt. apropiere intre oameni, pt. altruism. P. 153
Ø
„HOMO homini lupus”--- lat. „omul e lup pentru
om” poetul latin PLAUT in comedia „Asinaria” (versul 405, act II, scena 4) SENECA i-a opus principiul umanitar de viata:
”homo res sacra homini” –omul e ceva sfant pt om. P. 157
Ø
„homo novus” --- lat. „omul nou” – CICERO „De
officiis” (I,39) p. 157
Ø
„homo sum et humani nihil a me alienum
puto.”---lat. Om sunt si nimic din ce-i omenesc nu mi-e strain” versul 25 din
comedia lui TERENTIU, „Heautontimorumenos”(Cel care se pedepseste pe sine
insusi-act I, scena I) p. 158
Ø
„IURIS PRAECEPTA sunt haec: honeste vivere,
alterum non laedere, suum cuique tribuere.”---preceptele dreptului sunt
acestea: sa traiesti cinstit, sa nu daunezi altuia, sa dai fiecaruia ce i se
cuvine” --- maxima de drept roman, expusa de jurisconsultul ULPIAN, consilierul imparatului ALEXANDRU SEVERUS, in
„Pandecte” si in tratatul juridic „Liber singularis regularum” p. 158
Ø
„I am not what i am” engl. „ nu sunt ce sunt”
--- Spune IAGO in prima scena din OTHELLO, marturisind ca-si serveste stapanul
nu din dragoste si datorie, ci numai pt. a-si realiza planurile ascunse.
SHAKESPEARE- pt. o pers. care nu este ceea ce pare a fi. P. 161
Ø
IBIDEM--- in acelasi loc --- se foloseste la
citate spre a arata ca un cuvant sau o fraza se gaseste in pasajul, in
capitolul sau in lucrarea de care s-a pomenit mai inaite. De obicei, IBIDEM se
scrie prescurtat: IBID, sau numai: IB p. 162
Ø
IDEM--- acelasi, de asemenea, tot asa.---
inlatura revenirile obositoare. In carti, manuscrise, liste, in loc de a se
repeta ceva se scrie pe scurt: ID; adica, idem, la fel. P. 163
Ø
„ignoti nulla cupido”---lat. „Ceea ce nu
cunosti, nu starneste dorinta”; ---OVIDIU, „Ars amandi” (Arta iubirii) III,397.
versul in intregime suna astfel: „quod latet, ignotum est, ignoti, nulla
cupido.”---„ceea ce-i tainuit e necunoscut si ceea ce nu cunosti, nu doresti”
p. 163
Ø
„Il ne faut point juger des gens sur
l’apparence.”---fr. „nu trebuie sa judeci oamenii dupa aparente” – asa incepe
fabula: „Taranul de la Dunare” de LA FONTAINE, (cartea XI, fabula 7) p. 166
Ø
„Il vivere e un correre alla morte” --- it.
„viata e o alergare spre moarte”- versul 54, cantul 33, din „Purgatoriul” lui
Dante Alighieri p. 167
Ø
„incognito”---lat. „fara sa fie cunoscut” p. 170
Ø
„in extenso”---lat. In intregime, pe larg. P.
171
Ø
„in extremis”---lat. In ultima clipa; p. 171
Ø
„ipso facto”---lat. „prin insusi acest fapt”,
„chiar prin aceasta”, „in virtutea faptului insusi” p. 176
Ø
„iucundi acti labores”---lat.”lucrarile
terminate sunt placute”- CICERO, „De finibus” (II,32,105) p. 176
Ø
„iustum et tenacem propositi virum…”---lat.
„barbatul-sau omul-drept si hotarat in telurile sale”- e inceputul „Odei III”
(3-1) a lui HORATIU p. 177
Ø
„la parole est d’argent, mais le silence est
d’or”---fr. „vorba e de argint, dar tacerea este de aur”- in aceasta forma,
cunoscuta si rasp. Expresia poarta semnatura scriitorului francez RIVAROL. Dar
paternitatea adevarata apartine unui vechi autor arab, de la care s-a inspirat
probabil si LA FONTAINE care in fabula: „Ursul si amatorul de gradini” sustine
ca: „E bine sa vorbesti, dar si mai bine e sa taci.” P.195
Ø
„L’Etat c’est moi!” fr. „statul sunt eu!”;
rezuma principiul monarhiei absolute, in cadrul careia suveranul socoate statul
ca o propritate personala. Apartin regelui LUDOVIC al XVI-lea al Frantei spuse intr-o zi de aprilie
1665, n-avea atunci nici 20 de ani. P. 204
Ø
„L’homme est ne libre”---fr. „omul s-a nascut
liber”-asa incepe capitolul I din „Contractul social” a lui JEAN JACQUES
ROUSSEAU, care spune in continuare, avand in vedere conditiile social-istorice
de atunci: „et partout il est dans les fers” --- „dar pretutindeni este in
lanturi” – fraza lui Rousseau a devenit o expresie universala si ideea a fost
preluata si prelucrata de numerosi scriitori. Astfel poetul german FRIEDRICH
SCHILLER reafirma in poezia „Die Worte des Glaubens” (Cuvintele credintei):
„Der Mensch ist frei geschaffen, ist frei,/Und wurd’er in Ketten
geborn.”---„Omul e creat sa fie liber, si-i liber,/Chiar de s-ar fi nascut in
lanturi.” P. 205
Ø
„Libenter homines id, quod volunt, credunt,
credunt.” --- lat. „Oamenii cred bucuros ceea ce doresc” IULIU CEZAR. P. 206
Ø
„Licht, Liebe, Leben!”---germ. „lumina,
dragoste, viata”- epitaful de pe mormantul scriitorului german HERDER. Aceste 3
cuvinte l-au condus in viata, fiind cunoscute ca „deviza celor 3 L”.-indemn la
optimism. P. 206
Ø
„Licht, mehr Licht!”---germ. „Lumina, mai multa
lumina”- ultimele cuvinte ale lui GOETHE, rostite pe patul de moarte, la 22
martie 1832. p. 206
Ø
machiavelism-fara morala, fara scrupule, dar
ingenioase, dibace, precise.
Ø
„Macht geht vor Recht”---germ. „forta merge
inaintea dreptului”- adica forta e mai tare decat dreptul. Expresia favorita
acancelarului german BISMARCK, care o repeta in toate ocaziile. P. 211
Ø
„male parta, male dilabuntur”---lat. „ceea ce
prin rau s-a dobandit, rau va sfarsi.” CICERO P.213
Ø
„Man lebt nur einmal in der welt” --- germ.
„traim numai o data in lume”; GOETHE „Clavigo”(act.I, sc. 1). P. 216
Ø
Mathusalem (Facerea V,27)
Ø
„Ma vie est un combat”---fr. „viata mea e o
lupta” VOLTAIRE in piesa: „Mahomet” (act. II, sc. 4) inaintea lui Voltaire,
filosoful latin SENECA, in „Epistola 96” scria: „vivere militare est”---a trai
inseamna a lupta”, iar dupa el poetul german GOETHE confirma:”Caci eu am fost
om,/Si asta inseamna sa fii luptator.” p. 221
Ø
„mea
culpa”-vina mea p.221
Ø
„Mehr als das Leben lieb’ich meine Freiheit”---germ.”mai
mult decat viata imi iubesc LIBERTATEA.” SCHILLER in piesa: „Fecioara din
Orleans” (act. II, sc. 2). P. 224
Ø
„Memento, homo, quia pulvis es et in pulverem
reverteris”---lat. „aminteste-ti, omule, ca pulbere esti si in pulbere te vei
intoarce.” (Facerea III,19) p.224
Ø
„Memento mori” --- lat. „adu-ti aminte ca vei
muri” p.224
Ø
„Men should be, what they seem; or those that be
not, would they might seem none.”---engl. „Oamenii ar trebui sa fie ceea ce
par; iar cei care nu sunt, n-ar trebui nici sa para.”-SHAKESPEARE, „Othello”
(act. III, sc. 3) p. 226
Ø
„Mentor”---Mentor, de la care isi trage
sorgintea mentorul, a fost numele credinciosului prieten al lui Ulise, care,
cand a plecat in legendara lui expeditie, l-a incredintat pe fiul sau Telemah
si rolul de a-i fi indrumator in absenta sa. Mentor indeplinindu-si sarcina in
mod impecabil, acest nume s-a transformat in renume si apoi in antonomaza care
figureaza astazi in toate dictionarele lumii. P. 226-227
Ø
„modus vivendi”---fel de a trai p.232
Ø
„modus dicendi”---fel de a spune, mod de
exprimare. P. 232
Ø
„modus facendi”---fel de a face, mod de a lucra
p. 232
Ø
„more maiorum”---lat. „dupa obiceiul
stramosilor”. P233
Ø
„Morgen, morgen, nur nicht heute”---germ.
„maine, maine, numai astazi nu” poetul CHRISTIAN WEISSE in poezia: „Der
Aufschub” – „Amanarea” p.233
Ø
„multa paucis”---„mult in putine cuvinte” p. 234
Ø
„Multi chemati, putini alesi.”--- Matei XX,16;
XXII,14. p.235
Ø
„mutatis mutandis”---lat. Schimband ceea ce
trebuia schimbat”. P.236
Ø
narcis si narcisism-OVIDIU, in
„Metamorfozele”(III,346) povesteste in versuri legenda lui Narcis.---Tanarul
NARKISSOS din mitologia greaca, deosebit de frumos, era trufas si rece fata de
dragostea nimfelor. Una dintre nimfe l-a blestemat „sa iubeasca fara sa fie
iubit” si blestemul l-a ajuns. Narcis, privindu-se intr-o fantana, s-a
indragostit de propriul lui chip. Cucerit de imaginea pe care nu o putea ajunge
a murit de durere. Cand nimfele au venit sa ridice corpul lui Narcis, nu au mai
gasit nimic decat o floare care a capatat numele lui. --- omul indragostit de
sine insusi. Plutarh sustine ca numele: „narcis”vine de la cuv. grec.
„narke”=”amortire”, de unde si termenul de narcoza si narcotic. P.237
Ø
„naturalia non sunt turpia”---lat. „lucrurile
naturale nu sunt rusinoase” –un principiu al scolii cinice a filosofilor
autentici. P.239
Ø
„Necessitas non habet legem”---lat. „nevoia nu
are lege”, adica „nu asculta de nici o lege”.- maxima din dreptul roman. Mai
multe variante la Roma. CICERO, „De officiis” (II,21,74) ”Necessitati parendum
est.”-„trebuie sa te pleci nevoii”; alta istoricul CURTIUS RUFUS in „Viata lui
Alexandru”(Cartea VII,7,10)”Necessitasante rationem est.”-nevoia e inaintea
ratiunii. Alta lasata de PUBLILIUS SYRUS „necessitas dat legem, non ipsa
accipit.”-nevoia da legea, dar nu trebuie sa o accepti prin ea insasi. ENGLEZII: „Necessity knows no low”-nevoia nu
cunoaste lege-CROMWELL a folosit aceasta maxima intr-un discurs tinut in
Parlament la 12 sept. 1654, pt. a combate nevoile false, nascocite. P. 240
Ø
„Ne quid nimis”—lat. „nimic prea
mult-TERENTIU,in comedia „Andria” (act.I sc. 1) p. 243
Ø
„Ne varietur”-lat. De neschimbat. P. 245
Ø
„nolens,
volens!”---lat. „vrand, nevrand.” Teologul si filosoful AUGUSTIN „Retractari”
(I, 13,5) p. 249
Ø
„not multa, sed multum.”---lat.”nu multe, ci
mult!”- deviza retorului roman MARCUS FABIUS QUINTILIANUS, ideea in lucrarea:
„De institutione oratoria” (X,1,59)p.251
Ø
„non omnia possumus omnes”--- lat. „nu toti
putem de toate” – VERGILIU, „Egloga a VIII-a” vers 63, mai precis sfarsitul
acestui vers. P. 252
Ø
„nu-i nevoie de vorbe, credeti faptele”-„non
opus est verbis, credite rebus”-OVIDIU „Fastele (II,734) p. 253
Ø
„non scholae, sed vitae discimus”—lat. „nu
pentru scoala, ci pentru viata invatam.”-SENECA-CEL-TANAR p. 254
Ø
„nosce te ipsum”---lat. „cunoaste-te pe tine
insuti” CICERO „Tusculane” (I,22,52) p.254
Ø
„nuda veritas”---lat. „adevarul gol”- HORATIU
„Ode” cartea I, oda 24, versul 7. v.
p.255
Ø
„Nullum est iam dictum, quod non sit dictum
prius”---lat. „Nu este un cuvant care sa nu fi spus mai inainte.”-TERENTIU, in
prologul comediei „Eunuchus” v. p. 256-257
Ø
„Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub
vremuri.”-MIRON COSTIN, „Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace”,
cap. XVIII, paragraful 12. v. P. 258
Ø
„Nu uita niciodata ca esti om!” poetul grec
PHILEMON. V. P. 258
Ø
„Ochi au dar nu vor sa vada; urechi, au dar nu
vor sa auda.” (Ps. 115,5-6)-se refera la idolii altor neamuri, ciopliti din
piatra, lemn, etc. si impotriva carora psalmistul punea punea in garda pe
credinciosi, vrand sa-i fereasca pe credinciosi. V. P. 259
Ø
„Ochi pentru ochi.”- straveche pedeapsa din
legislatia mozaica, inscrisa in cartea „Exodul XXI, 24: „Viata pentru viata,
dinte pentru dinte, ochi pentru ochi…” Cunoscuta mai ales sub numele de „legea talionului” si a
fost adopatata de veche legislatie greaca si romana, de Mahomet in „Coran”. P.
260
Ø
„O, Gott, das Leben ist doch schon!”---germ. „O,
Doamne, viata este totusi frumoasa!”-SCHILLER, „Don Carlos” (Act IV, sc. 21).
P.261
Ø
„omne ignotum pro magnifico est.”---lat. „tot
ce-i necunoscut e socotit minunat.”-TACIT, „Viata lui Agricola”, 30; intelesul:
„necunoscutul are farmec”, insa farmecul pe care il poate avea necunoscutul,
poate avea o urmare tragica. P. 263
Ø
„omne vivum ex vivo”---lat. „orice fiinta vie
provine dintr-o fiinta vie.”-formularea medicului englez WILLIAM HARVEY, sec.
XVII. P. 263
Ø
„omnia mea mecum porto.”---lat. „tot ce-i al
meu, port cu mine.”-deviza filosofului BIAS, unul dintre „cei sapte intelepti
ai Greciei” –Pliniu relateaza ca BIAS a fost intrebat de concetatenii sai care
se grabeau sa paraseasca orasul Priene, amenintat sa fie contopit de ostile
persane ale lui Cirus (sec. VI i.e.n.), cum de nu isi ia nimic cu el. atunci a
rasp. Calm: „tot ce-i al meu, port cu mine.”, se intelege ca pretuia
acumularile, spirituale intelectuale, nu pe cele materiale. p.263
Ø
„omnia vincit amor”---lat. „Iubirea invinge
totul.” ---VERGILIU, „Egloge”(X, 69). P. 264
Ø
„omul este un animal sociabil.”-defineste
ARISTOTEL, in „Politica” (I,9) tendinta innascuta a omului de a cauta
societatea semenilor sai. Mai intalnim si varianta: „Omul este prin natura sa o
fiinta sociabila.”-expresia popularizata prin „Scrisoarea 87” din
„Scrisorile persane”, ale ganditorului
francez, Montesquieu. Iar scriitorul rus A. I. HERZEN, in cartea sa „Scrisori
din Franta si Italia”, la capitolul „Din nou la Paris”, spune: „…lumea se teme
de omul liber, considerand natura lui rea, ihn sensul care este dat acestui
cuvant. Dar se uita ca omul, inainte de toate, este un animal sociabil, ca in el
exista instinctul vietii sociale.” P. 265
Ø
„on n’est jamais si bein servi que
soi-meme”---fr. „niciodata nu esti mai bine servit decat de tine
insuti.”-replica din comedia: „Brueys et Palaprat” (scena 2), de CHARLES
GUILLAUME ETIENNE. E echivalentul unor zicale populare, ca „ce nu-ti faci
singur, nu-ti face nimeni.” Sau „Lupul cu slugi, ramane flamand.” P. 265
Ø
„os homini sublime dedit.”---lat. „A dat omului
chip inaltat”-OVIDIU, „Metamorfoze” (I, 85) v. P. 268
Ø
„O tempora! O, mores!”---lat. „O, timpuri! O, moravuri!”-strigatul
de protest al lui CICERO, din „Catilinare” (I, 21), unde vestitul orator roman,
pe atunci (anul 63 i.e.n.) consul, atacandu-l pe Catilina, se ridica ingrozitor
contra complicitatilor care au facut posibila o conjuratie ca aceea pusa la cale
de Catilina, impotriva senatului roman. De asemenea, in „Verrine”(cap. XXV,
paragr. 59, r.1), referindu-se la lacomia lui Verres care, in calitate de
pretor al Siciliei, a despuiat monumentele de podoabele lor pretioase, a furat
vase si odoare de aur, si si-a insusit o avere uriasa, Cicero foloseste din
nou: „O tempora! O, mores!” – arata gradul de decadere al moravurilor. P.
269-270
Ø
„pares cum paribus facillime
congregantur.”---lat. „cei ce se aseamana, lesne se aduna.”-CICERO, in „De
senectute” (De batranete)-elogiu adus cenzorului Cato cel Batran. Dictonul
latin a devenit proverb in numeroase limbi: „Qui s’assemble, se
rassemble.”-„spune-mi cu cine te aduni ca sa iti spun cine esti.”p. 273-274
Ø
pasarea Phoenix p. 275
Ø
„patriae solum omnibuz carum est.”---lat.
„pamantul patriei e scump tuturor”-CICERO, in „Catiline” (IV,7) p. 277
Ø
„perpetuum mobile”-lat. „neincetat in miscare”
p.281
Ø
„persona grata” („non grata”)-lat. „persoana
dorita”, „nedorita” p. 281
Ø
„primum vivere, deinde philosophari”-lat. „mai
intai sa traim, apoi sa filosofam!” p. 287
Ø
„qualis vir, talis oratio!”-lat. „asa om, asa
vorba”-firea omului se cunoaste dupa continutul vorbelor si dupa modul de
exprimare; - ce spune si cum spune. P. 291
Ø
„quid deceat, quid non.”-lat. „ce se cuvine si
ce nu!”-HORATIU, „Arta poetica” (versul 308) p. 294
Ø
„qui scribit, bis legit”-lat. „cine scrie,
citeste de doua ori.” P. 296
Ø
„qui tacet, consentire videtur.”-lat. „cine tace
pare a consimti”-deviza papei BONIFACIU VIII, 1220-1303, mentionata in
„Decretele” (Hotarari papale, cartea VI-a a dreptului canonic. ) p. 297
Ø
„Quod erat demonstrandum”-lat. „ ceea ce era de
demonstrat.”-formula cu care isi incheia demonstratiile matematicianul grec
EUCLID, sec III, i.e.n. p. 297
Ø
„quod scripsi, scripsi”-lat. „ce-am scris, am
scris!”- IOAN XIX, 22) p. 297
Ø
„quod tibi fieri non vis, alteri non
feceris.”-lat.„ceea ce nu vrei sa ti se faca tie, sa nu faci nici tu altuia.”-
maxima imparatului roman ALEXANDRU SEVER, (222-235)- noi spunem: „ce tie nu-ti
place, altuia nu-i face” p. 298
Ø
„quot capita, tot sensus.” Lat. „cate capete,
atatea judecati.” P. 298
Ø
„quot homines, tot sententiae”-lat. „cati
oameni, atatea pareri.”-TERENTIU, „Formio”, (act. II, sc. 4) p. 298
Ø
„res, non verba”-lat. „fapte, nu vorbe”-deviza
generalului LAZARE HACHE, variantele franceze: „des actes et non de paroles”
sau „pas des paroles, des actes”-nu vorbe, ci fapte p. 303
Ø
„res severa est verum gaudium” - lat. „adevarata
bucurie e un lucru serios.” SENECA, in „Epistole” (a XXIII-a, catre Lucilius,
intitulata: „Filosofia, izvor de veritabile bucurii” p. 303
Ø
„salus populi suprema lex esto”-lat. „salvarea
poporului sa fie legea suprema”-maxima de drept public la Roma, a devenit
expresie in sensul ca interesele poporului trebuie sa aiba intaietate fata de
cele particulare. P. 311-312
Ø
„scientia nihil aliud est quam veritas
imago.”-lat. „stiinta nu-i altceva decat imaginea adevarului, a
rialitatii”-FRANCIS BACON, „Novum organum”(1620) p. 313
Ø
„seris venit usus ab annis”-lat. „intelepciunea
vine o data cu anii”-OVIDIU, „Metamorfoze” (VI,2) v. P. 316-317
Ø
„sic”-lat. „asa, intocmai”-se pune de obicei in
paranteza, in mijlocul sau la sfarsitul unui citat, dupa o anumita fraza sau
expresie, spre a arata ca reproducerea este strict textuala, cu toate
particularitatile sau chiar cu greselile din original p. 318
Ø
„si Dieu n’existait pas, il faudrait
l’inventer”---fr. ”daca Dumnezeu n-ar exista, ar trebui inventat.” – VOLTAIRE,
versul face parte din „Epistola catre autorul cartii” „Cei trei impostori”,
1768, al carei autor era anonim. P. 319-320
Ø
„sine qua non”-lat. „fara de care nu se poate”
p. 321
Ø
„sine amicitia vitam esse nullam” –lat. „fara
prietenie nu exista viata”-CICERO, in scrisoare „Catre Laelius” (XXIII,86)
.p.321
Ø
„sine die”-lat. „fara zi stabilita, fara un
termen precis” p. 321
Ø
„si vis amari, ama!”-lat. „daca vrei sa fii
iubit, iubeste.”- SENECA, „Epistola” IX,6-numai sufletele iubitoare pot inspira
iubirea ( veziTUDOR VIANU-„DICTIONAR DE MAXIME”, sau, nu poti cere dragoste de
la cei pe care tu insuti nu-i iubesti. P.322
Ø
„statu-quo”-stare actuala p.326
Ø
„sub lege libertas”-lat. „libertate sub
lege”-aforism latin care exprima ca libertatea trebuie sa se manifeste in
cadrul ingaduit de lege, adica: libertate, dar in egalitate. P. 327
Ø
„sui generis”-lat. „propriu, unic in felul sau”
p. 327
Ø
„suo tempore”-lat. „la timpul sau” p. 328
Ø
„tale quale”-lat. „asa cum e”, neschimbat,
nealterat. P. 330
Ø
„te hominem esse memento!”-lat. „adu-ti aminte
ca esti om.” P. 331
Ø
„tempora mutantum, et nos mutamur cum
illis!”-lat. „se schimba vremurile si noi o data cu ele.”-LOTHAR I, rege al
Italiei si imparat al imperiului Carolingian (sec. IX). P. 332
Ø
„ut sementem feceris, ita metes”-lat. „Cum vei
semana, asa vei culege”-CICERO, „De oratore” (II,65,361). p.350
Ø
„verba volant, scripta manent”-lat. „vorba
zboara, scrisul ramane.” P. 353
Ø
„vita brevis”-lat.”viata este scurta p. 356
Ø
„vivere militare est” – lat. „ a trai inseamna a
lupta” – SENECA, „Scrisori” (96) p. 357
Ø
„Vox populi, vox Dei”-lat. „vocea poporului,
vocea lui Dumnezeu” p.359
Ø
„Worte sind der Seele Bild.”-germ. „Cuvintele
sunt imaginea sufletului.” – GOETHE, „Inscriptii”, (nr. 98) – un proverb
francez :”les yeux sont le miroir de l’ame”-„ochii sunt oglinda sufletului” p.
363
Ø
„Zwischen uns sei Wahrheit!” – germ. „Intre noi
sa fie adevarul!”-GOETHE, „Ifigenia in Taurida” (act.III, sc.1) – pledoarie
pentru adevar. P. 366
