MITROPOLITUL DOSOFTEI al Moldovei (1671-1686)

 MITROPOLITUL DOSOFTEI al Moldovei (1671-1686)

  Învață la Iași și în Polonia;

  călugăr la Probota (1649) – când traduce (pentru prima oară în românește) „Istoriile lui Herodot”;

  episcop la Huși (1658);

  episcop la Roman (1660) – când a revizuit traducerea „Vechiului Testament” făcută de Nicolae Milescu la Constantinopol, și care se va tipări apoi în „Biblia” de la București, din 1688;

 mitropolit al Moldovei (1671) –pastoreste in vremuri grele pentru tara.

Lucrări ale lui Dosoftei:

 1648-1649 “Istoriile lui Herodot” – romana;

 1673 - “PSALTIREA IN VERSURI”  (a lucrat vreme de 5 ani) tiparita la manastirea Uniev, pentru ca vechea tiparnita a lui Vasile Lupu si mitr. Varlaam, se distrusese; (peste 8600 de versuri), unii dintre psalmii versificați intrând cu timpul în cântecele de stea și în colinde.

Mitr. Dosoftei începe tipărirea principalelor cărți de slujbă în românește, el fiind primul ierarh din Moldova care începe munca grea de pătrundere a limbii românești în biserică, în locul celei slavone.

Mitr. Dosoftei – primul care a diversificat „Psaltiri” in cadrul Bisericii Ortodoxe, intr-o limba nationala.

  „Acatistul Născătoarei de Dumnezeu” (Uniev, 1673);

  în 1679 încearcă să refacă la Iași vechea tipografie a lui Vasile Lupu și tipărește „Dumnezeiasca Liturghie în românește” (a doua traducere după Coresi și prima traducere a Sfintei Liturghii făcută de un ierarh).  

  în 1680 tipărește o „Psaltire” de-nțeles, în slavonește și românește; nefiind mulțumit cu aspectul grafic, cere sprijin lui Nicolae Milescu, aflat în Rusia, și patriarhului Ioachim al Moscovei, pentru înființarea unei noi tipografii; patriarhul îi trimite o tiparniță completă, pe care Dosoftei a instalat-o la biserica Sf.Nicolae domnesc din Iași.

  În 1681 tipărește un „Molitvelnic  de-nțeles” - romana;

 în 1683 o nouă ediție din „Sfânta Liturghie și Paremiile preste an”, toate în românește. În Molitvelnic și în Paremii a mai adăugat și o lucrare istorică proprie, și anume un Poem în 136 de versuri despre domnii Țării Moldovei, de la Dragoș Vodă și până la Duca Vodă, care domnea atunci.

  Între 1682-1686 traduce și prelucrează din grecește și slavonește „Viața și petrecerea sfinților”, în 4 volume, la care a lucrat 25 de ani, după cum spune în prefață.

Activitatea literară în Polonia:

Þ     În 1686, regele Poloniei, Jan Sobieski, pornind război împotriva turcilor, intră în Moldova încercând să convingă de partea sa pe domnitorul Constantin Cantemir, care refuză; la plecare, ia în Polonia ca ostatic pe mitropolitul Dosoftei, care pleacă însoțit de moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava și documentele moșiilor Mitropoliei.

Þ      În timpul exilului întocmește o nouă versiune a Poemului despre domnii Moldovei, continuând lista lor până la Constantin Cantemir;

Þ     traduce din prologul dramei “Erofili” 154 de versuri din grecește în românește, aceasta fiind prima încercare de traducere în limba română a unei opere din dramaturgia universală; la rugămintea mitropolitului Kievului și a patriarhului Moscovei, traduce din greacă în slavo-rusă o seamă de lucrări pentru lămurirea unor probleme teologice controversate (Tâlcuirea Sf.Liturghii a Sf. Gherman al Constantinopolului, Epistolele Sf. Ignatie Teoforul al Antiohiei, Constituțiile Sf. Apostoli, Dialog împotriva ereziilor și despre credința noastră, a lui Simeon al Tesalonicului, Mărgăritare din cuvântările Sfinților Părinți, dintre care 34 - din 40 - aparțineau Sf.Ioan Gură de Aur, etc.);

Þ     începe să traducă în românește Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin.

Moare în 13 dec.1693, la aproape 70 de ani. Este canonizat în 2005, fiind prăznuit pe 13 decembrie.

MITROPOLITUL VARLAAM al Moldovei (1632-1653)

MITROPOLITUL VARLAAM al Moldovei (1632-1653)

Pe când era egumen la Secu traduce în românește „Scara” Sfântului Ioan Scărarul(1618).

Devine duhovnic și sfetnic al domnitorului Miron Barnovschi, care îl trimite în 1628 în fruntea unei solii la Moscova si Kiev, să cumpere icoane pentru ctitoriile sale; la Kiev se întâlnește cu Petru Movilă.

Revine în 1629, iar în 1632, deși simplu egumen la Secu, este ales mitropolit al Moldovei, trecându-se peste episcopii de Roman, Rădăuți și Huși.

La îndemnul său, noul domnitor Vasile Lupu obține de la mitropolitul Petru Movilă o tipografie, prima tipografie din Moldova, pe care o va instala la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, unde Varlaam va începe tipărirea de cărți în românește (nu de slujbe bisericești).

a) „Cazania” din 1643 sau „Carte românească de învățătură la dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari” este cea mai importantă lucrare a sa. E prima carte romaneasca tiparita in Moldova.

Cazania are 2 parti:

Þ    partea I – 54 cazanii la duminici

Þ     partea II – 21 cazanii la sarbatori imparatesti si sfinti.

v  Din prefața domnitorului Vasile Lupu, adresată „la toată seminția românească pretutindenea ce se află pravoslavnici în această limbă” și din prefața mitropolitului Varlaam se desprinde ideea unității de neam și de limbă a românilor din cele trei țări românești. Varlaam are meritul că a strâns într-o lucrare unitară vechile cazanii grecești și slavonești (200 de pagini din cele 506 fiind traduse din „Comoara” de predici a mitropolitului grec Damaschin Studitul), le-a revizuit și le-a dat la tipar ca „dar” întregului popor român.

v  Cazania reprezinta cea mai ingrijita forma de exprimare a limbii romane din prima jum a sec XVII. A cunoscut o larga raspandire in 1643 chiar si in Transilvania (se cunosc numeroase copii facute in manuscris in Transilvania).

v  Cazania are un aport prețios la formarea limbii noastre literare.

b) „Șapte Taine ale Bisericii” (1644) aparuta la Iasi, în 340 de pagini,explică Sfintele Taine, combătând pe calvinii din Transilvania.

V  La talmacire a lucrat logofatul Eustratie;

V  Este o explicare a Sf. Taine sub forma catehetica – cu intrebari si raspunsuri;

V  Cartea este menita sa apere ortodoxia la atacurile protestantilor care nu recunoasteau cele 7 Sf. Taine;

V  S-ar fi folosit opera „Cele 7 Sf. Taine” a arhiepiscopului Gavriil Severu (+1616) care aparuse intr-o versiune slava la Kiev;

c) „Răspuns la catehismul calvinesc” (1645) „Cartea care se cheama raspunsul contra catehismului calvinesc”, apăruse la Alba Iulia un „Catehism”calvinesc in romaneste în 1640-1642;

®    Varlaam vede acest catehism calvinesc la boierul muntean Udriște Năsturel, când vine în Țara Românească pentru a împăca pe Matei Basarab cu Vasile Lupu. Constatând că era „plin de otravă de moarte sufletească”, convoacă în 1645 un sinod al ierarhilor din cele două țări (la care participă și mitropolitul Teofil din Țara Românească), pentru a aproba Răspunsul întocmit de mitropolitul Varlaam la Catehismul din 1642. În prefața Răspunsului, tipărit la Iași în 1645, apare din nou ideea de unitate națională, căci se adresa în primul rând credincioșilor din Transilvania. De asemenea, apariția lucrării arată cum colaborau Bisericile din Țara Românească și Moldova pentru menținerea unității naționale și spirituale a poporului român.

Alte fapte petrecute sub păstorirea lui Varlaam:

V  „Scara” („Leastvita”)-1618- tradusa in timpul calugariei la man. Secu, dupa o versiune neogreaca a unui episcop umanist Maxim (sec. XVI);

V  în 1640, la îndemnul mitropolitului Varlaam, Vasile Lupu pune bazele unei Școli superioare (Colegiu sau Academie) la Iași – prima institutie cu invatamant superior in Moldova, unde Petru Movilă al Kievului trimite dascăli învățați în frunte cu ieromonahul Sofronie Pociațchi, ca profesor de latină și egumen la Trei Ierarhi;

V  mitr. Varlaam a pastorit in timpul luminatului domnitor umanist Vasile Lupu. Acesta a ridicat Biserica „Sfintii Trei Ierarhi”in 1639, fiind sfintita de Varlaam la 6 mai. Intre 1642-1643 este facuta pictura de niste zugravi rusi, iar in 1645 este inchinata la Athos. Biserica devine catedrala mitropolitana, iar patriarhul Partenie al Constantinopolului daruieste domnitorului Vasile Lupu moastele Sf. Parascheva, pentru ca acesta platise toate datoriile Patriahiei Ecumenice.

V  are loc Sinodul de la Iași, din 1642, care aprobă „Mărturisirea de credință” a mitropolitului Petru Movilă;

V  in 1646, la Iasi, „Pravila lui Vasile Lupu” („Carte romanesca de invatatura la pravilele imparatesti si alte judete”) –tradusa din greceste de logofatul Eustratie.

Partea I – traducere din greceste a unei legiuni agrare;

Partea a II-a – prelucrare dupa alta a penalistului italian PROSPER FARINACIUS (1544-1618).

Amandoua au la baza codul de legi al imparatului Iustinian.

V  în 1653, Vasile Lupu pierde tronul, retragandu-se la Hotin și mitr. Varlaam se retrage la man. Secu;

Va muri în 1657, fiind ingropat langa zidul bisericii (dreapta).

Este canonizat în 2007, fiind prăznuit pe 30 august.