NOUA ORDINE MONDIALĂ: Începe epoca Internetului industrial
Toată
lumea vorbeşte despre „Internetul Lucrurilor”, dar ce anume înseamnă
asta pentru viitorul nostru? În această minuţioasă prezentare,
economistul Marci Annunziata ne înfăţişează modul în care, tehnologia
transformă sectorul industrial,
creând masini care pot simţi, vedea şi reacţiona- astel încât să
functioneze cât mai eficient. Gândiţi-vă: părţi ale avionului care
trimit o alertă când au nevoie de service, sau turbine eoliene care pot
comunica sau genera mai multă electricitate. Este un viitor cu
implicaţii incitante pentru noi toţi.
Einstein a spus „Nu mă gândesc la viitor – oricum vine repede.”
Şi avea dreptate. Astăzi vă provoc să vă
gândiţi cum viitorul are loc sub ochii noștri. În ultimii 200 de ani,
au existat două mari inovaţii. Prima, Revoluţia Industrială ne-a adus
maşinile şi fabricile, căile ferate, electricitatea, transportul aerian
şi ne-a schimbat viaţa. Apoi Revoluţia Internetului ne-a adus putere de
calcul, reţea de date, acces fără precedent la informaţie şi comunicaţii
şi ne-a schimbat viaţa.
Acum trecem prin altă schimbare:
internetul industrial care beneficiază de calculatoare inteligente,
putere analitică avansată şi creativitatea oamenilor. Este unirea dintre
minte şi maşină. Iar viața noastră nu va fi aceeași.
De pe poziţia mea, văd foarte clar cum
tehnologia începe să transforme sectoarele industriale importante pentru
economie şi viaţa noastră: energia, aviaţia, transportul, sanătatea.
Pentru un economist, este neobişnuit şi extrem de incitant, pentru că
asta este o transformare mai mare ca Revoluţia Industrială, iar înainte
de Revoluţia Industrială nu se vorbea de creştere economică.
Ce este acest Internet
industrial? Maşinile industriale sunt echipate cu un număr mare de
senzori electronici cu care văd, aud şi simt mai mult ca înainte,
generând cantităţi uriașe de date. Creşterea datelor analitice modifică
datele, oferindu-ne perspective, care ne permit să acţionăm maşinile în
moduri noi, mult mai eficient. Şi nu doar maşinile individuale, dar şi
locomotivele, avioanele, întreaga reţea de putere, spitalele. Este
optimizarea mijloacelor şi a sistemului. Senzorii electronici există de
ceva vreme, dar s-a schimbat ceva: costul senzorilor a început să scadă
şi mulțumită progreselor în cloud computing, are loc o scădere rapidă a
stocării şi procesării datelor.
Trăim deci într-o lume în care maşinile
cu care lucrăm sunt şi geniale nu doar inteligente. Sunt conştiente,
predictive, reactive şi sociale. Pun în mişcare motoare, locomotive,
turbine de gaz, dispozitive medicale, comunică perfect între ele și cu
noi. Este o lume în care informaţia însăși devine inteligentă şi vine la
noi automat când avem nevoie de ea fără a trebui să o căutăm. Începem
să ne lansăm în sistemul industrial vizualizarea încorporată, tehnologia
cu procesoare multi-core, comunicaţii avansate în cloud computing, o
nouă infrastructură de ansambluri controlate digital care permite ca
funcționalitatea integrată să devină virtualizată în soft, decuplând
softul de hard, permite racordarea automată de la distanță,
monitorizarea, gestionarea şi optimizarea resurselor industriale.
De ce au importanță toate acestea? În
primul rând ne permit să privim spre mentenanța preventivă în funcție de
stare, înseamnând repararea maşinilor înainte să se strice, fără a
irosi timp cu deservirea pe bază de orar prestabilit. Şi asta ne duce la
zero pierderi neplanificate, adică fară întreruperi de curent, fără
întârzieri de zbor.
Să vă dau câteva exemple de cum
acţionează aceste maşini geniale. Unele exemple pot părea banale, altele
sunt mai profunde, dar toate vor avea un impact extraordinar.
Să începem cu aviaţia. Astăzi 10% din
toate zborurile anulările şi întârzierile se datorează mentenanţei
neplanificate. Brusc ceva nu funcţionează cum trebuie. Rezultă costuri
anuale de 8 miliarde de dolari pentru industria aeriană în lume, fără a
menţiona impactul asupra noastră: stres, disconfort, întâlniri ratate în
timp ce stăm în terminalul unui aeroport. Cum ne poate ajuta internetul
industrial? Am dezvoltat un sistem preventiv de mentenanţă care poate
fi instalat pe orice avion. Învaţă singur şi poate prevedea problemele
pe care un operator uman le-ar rata. Avionul, aflat în zbor va comunica
cu tehnicienii de la sol. Când aterizează, ei vor şti deja dacă este
nevoie de reparaţii. În SUA, un astfel de sistem poate prevedea peste
60.000 de întârzieri şi anulări pe an, ajutând şapte milioane de
pasageri să ajungă la timp la destinaţie.
Sau în sistemul de sănătate. Asistentele
petrec azi în medie 21 de minute pe schimb căutând echipamentul
medical. Pare banal, dar este mai puţin timp pentru pacienţi. Spitalul
St.Luke din Huston, Texas, care a lansat o tehnologie industrială de
internet pentru a monitoriza şi conecta electronic pacienţii, personalul
şi echipamentele medicale şi-a redus timpul de intervenţie cu aproape o
oră. Dacă e nevoie de operaţie, o oră contează. Înseamnă mai multi
pacienţi trataţi, mai multe vieţi salvate. Alt centru medical, din
statul Washington, foloseşte o aplicaţie care permite ca imagini
medicale de la scanerele din oraş şi MRI să fie analizate în nor,
emițând statistici și investigații sistematice mai bune la cost mai
scăzut. Imaginați-vă un pacient care a suferit o traumă severă și care
are nevoie de mai mulţi specialişti: un neurolog, un cardiolog, un
chirurg ortoped. Dacă toţi pot avea acces simultan şi instantaneu la
imaginile scanate, vor putea interveni mai repede. Toate acestea se
traduc prin rezultate mai bune, dar şi beneficii economice substanţiale.
O reducere de 1% a ineficienţei existente poate economisi peste 60
miliarde de dolari în asistenţa medicală de pe glob şi asta e doar o
picătură din ce este nevoie în sistemul de sănătate pentru a fi
sustenabil.
Progrese similare au loc şi în energie,
inclusiv cea regenerabilă. Ferme de vânt echipate cu sisteme de
monitorizare şi diagnosticare la distanță care permit turbinelor de vânt
să comunice între ele şi să-şi ajusteze coordonat înălţimea lamelor în
funcţie de cum bate vântul, pot produce electricitate la un cost mai mic
de cinci cenţi pe kw/h. Acum zece ani, costul era de 30 de cenţi, de
şase ori mai mult.
Lista continuă şi va creşte rapid pentru
că datele industriale cresc exponenţial. În 2020, vor reprezenta peste
50% din totalul informaţiei digitale.
Dar nu e vorba doar de date, să vă spun
despre impactul existent deja în munca noastră de fiecare zi, pentru că
acest nou val de inovaţii aduce noi instrumente şi aplicaţii care ne
permit să colaborăm mai inteligent şi mai rapid, aducând muncii noastre
eficiență şi satisfacție. Imaginaţi-vă un inginer care vine la o fermă
eoliană cu un dispozitiv care îi spune ce turbine trebuie reparate. Are
deja toate piesele de schimb pentru că problema a fost diagnosticată în
avans. Şi dacă există situaţii neprevăzute, acelaşi dispozitiv îi va
permite să comunice cu colegii de la service, să le arate ce vede ea, să
transmită date pentru diagnostic, iar ei îi pot trimite un flux video
să o ajute, pas cu pas indiferent de complexitatea procedurii necesare
reparațiilor. Iar interacţiunea lor este documentată şi stocată într-o
bază de date.
Să ne oprim şi să ne gândim un minut,
pentru că este foarte important. Acest nou val de inovaţii schimbă
fundamental modul în care lucrăm. Ştiu că unii au reţineri în priviinţa
impactului asupra muncii noastre. Șomajul este deja ridicat şi există
teama că inovaţiile vor distruge slujbele. Inovaţiile induc schimbări
profunde. Dar subliniez două lucruri. Primul, am trăit deja mecanizarea
agriculturii şi automatizarea industriei, iar angajările au crescut,
pentru că inovaţia e fundamental legată de creştere. Face produsele mai
accesibile. Crează noi cereri, noi slujbe. Apoi, există teama că în
viitor va fi loc doar pentru ingineri, oameni de ştiinţă şi muncitori
supra-caliicaţi. Eu, ca economist, sunt de asemenea speriat. Dar, să ne
gândim. Aşa cum un copil îşi poate da seama uşor cum să folosescă un
iPad, o nouă generaţie mobilă şi intuitivă de aplicaţii industriale va
face viaţa mai uşoară pentru toți oamenii indiferent de calificare.
Muncitorii viitorului vor fi mai mult ca Iron Man mai puţin ca Charlie
Chaplin în „Modern Times”. Şi vor fi create noi joburi: ingineri
mecanici digitali care înţeleg atât maşinile cât şi datele; manageri
care înţeleg propria industrie şi analişti care pot reorganiza afacerile
pentru a profita de tehnologie.
Să facem un pas înapoi. Să privim
imaginea. Unii spun astăzi că inovaţia este despre mediul social şi
jocuri, departe de puterea transformatoare a Revoluţiei Industriale. Ei
spun că inovaţiile vin din urmă. De fiecare dată când aud asta, mă
gândesc că şi în Epoca de Piatră, trebuia să fi existat un grup de
oameni care să stea în jurul focului părând foarte posaci privind ciudat
la ceilalţi rostogolind o piatră pe un deal spunându-şi unul celuilalt,
„Da, această roată, e o jucărie tare, dar în comparaţie cu focul, nu va
avea impact. Marile descoperiri abia urmează.” (Râsete)
Această revoluţie tehnologică este atât
inspiraţională cât şi transformaţională, nu se compară cu ce am văzut
până acum. Inovaţia şi creativitatea oamenilor ne-au propulsat departe.
Au creat slujbe. Au ridicat standardele. Ne-au făcut viaţa mai sănătoasă
şi mai bună. Iar noul val de inovaţii care începe să străbată industria
nu este diferit. Doar în SUA industria internetului poate creşte
venitul mediu cu 25 până la 40% în următorii 15 ani, generând o creştere
nemaivăzută, adăugând între 10-15 trilioane dolari al GDP global. Adică
toată economia SUA de azi.
Nu este o concluzie pripită. Suntem la
începutul acestei transformări şi vor fi bariere de trecut, obstacole de
depăşit. Va trebui să investim în noile tehnologii. Să adaptăm
organizaţiile şi practicile manageriale. Vom avea nevoie de o abordare
de securitate cibernetică care să protejeze informaţiile, proprietatea
intelectuală şi infrastructurile cheie împotriva atacurilor cibernetice.
Iar sistemul educaţional va trebui să evolueze să asigure studenţilor
abilităţile necesare. Nu va fi uşor, dar va merita. Provocările
economice sunt dure, dar când merg în fabrică şi văd cum oamenii şi
maşinile devin interconectate şi văd diferenţa în spitale, aeroporturi,
în fabrici, nu sunt doar optimist, sunt entuziasmat. Această revoluţie
tehnologică vine.
Gândiţi-vă la viitor – va fi aici foarte curând. (Fereasca Bunul Dumnezeu!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu