„DICTIONAR DE EXPRESII, CITATE CELEBRE” I. BERG

                                                          

„DICTIONAR DE EXPRESII, CITATE CELEBRE”

I. BERG

EDITURA SAECULUM I.O.

EDITURA VESTALA

BUCURESTI 1996

Ø „ab ovo”-(lat. „de la ou”, adica de la nastere, de la inceput)-Horatiu, „Arta poetica”, vers 147

Ø „ab uno disce omnes”-(lat. „dupa unul ii poti judeca pe toti”)-Vergiliu, „Eneida” II,65

Ø „ab absurdo”-prin reducere la absurd

Ø ab antiquo”-din vechime

Ø „ab imo pectore”-din tot sufletul

Ø „ab initio”-de la inceput

Ø „ab origine”-de la origini, obarsie

Ø ad acta-la acte, la dosar

Ø ad gloriam-pt. glorie

Ø ad infinitum-la nesfarsit

Ø ad litteram-dupa litera, cuvant cu cuvant

Ø ad patres-referitor la stramosi

Ø ad rem-la problema,la obiect, precis

Ø ad unum-pana la unul

Ø ad usum-dupa obicei

Ø ad valorem-dupa valoare

Ø a fortiori-cu atat mai mult

Ø a minima-prea putin

Ø a priori-din cele dinainte

Ø a posteriori-din experienta

Ø „acta, non verba” (lat. „fapte, nu vorbe”)

Ø „ad augusta per angusta”-(lat. „la rezultate stralucite se ajunge pe cai inguste”

Ø „ad-hoc” lat. Pt aceasta, creat pt un anume scop

Ø ADONIS-dintre toti muritorii de care vorbeste mitologia greaca, Adonis este prezentat ca fiind cel mai frumos.

Ø „Alfa si Omega”-…

Ø „alter ego”-alt eu, al doilea eu

Ø „amicus Plato, sed magis amica veritas”-lat. Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevarul;

Ø anno Domini-anul Domnului

Ø „audaces fortuna iuvat”-lat. Pe cei indrazneti ii ajuta norocul; preluat de la VERGILIU „”audentes fortuna iuvat” – inseamna la fel

Ø „audiatur et altera pars” sau „audi alteram partem” lat. – sa fie ascultata si cealalta parte sau asculta si cealalta parte

Ø „avant donc que d’ecrire, apprenez a penser”-inainte de a scrie, invata sa gandesti; „Arta poetica” de BOILEAU(cant. I, vers 150)

Ø „begnugt euch doch ein Mensch zu sein!-germ. Multumeste-te sa fii om!-replica din „Nathan Inteleptul” de Lessing (act III, scena 9)

Ø „bellum omnium contra omnes”lat. Razboiul tuturor, contra tuturor!;-expresia se gaseste in cap. XII din partea intai a lucrarii filosofului englez Thomas Hobbes, aparuta in 1642, „DE CIVE”

Ø „carpe diem”-lat. Bucura-te de ziua de azi; Horatiu „Ode” I,11,8)

Ø „c’est le commencement de la fin”- e inceputul sfarsitului; TALLEYRAND

Ø „dubito, ergo cogito”„cogito, ergo sum”-lat. „ma indoiesc, deci cuget” „cuget, deci exist” RENE DESCARTES in „Discurs asupra metodei”, 1673

Ø „conditio sine qua non” – lat. Conditie fara de care nu se poate”

Ø „consuetudo quasi altera natura” lat. Obisnuinta este a doua natura; CICERO, „De finibus” V, 25

Ø quid prodest-cui foloseste

Ø „cunoaste-te pe tine insuti!”- de pe frontispiciul templului lui Apollo din Delfi, atribuita unora dintre cei 7 intelepti ai Greciei, cand lui Thales din Milet, cand lui Chilon din Sparta, cand lui Solon din Atena. Devine celebra prin SOCRATE care o foloseste ca principiu fundamental al gandirii sale

Ø „Das eigentliche Studium der Menschheit ist der Mensch”-germ. „Adevaratul studiu al omenirii este omul” GOETHE din romanul sau „Die Wahlverwandschaften” (Afinitati elective) – partea II-a, cap. 7- aparut in 1809.---moralistul francez PIERRE CHARRON, CU 200 de ani inainte, in „Traite de la Sagesse”(Tratatul despre intelepciune”, 1601) a formulat aceeasi idee: „La vraie science et la vraie etude de l’homme, c’est l’homme” (adevarata stiinta si adevaratul studiu al omului este omul”---LESSING la randul lui, recunostea ca: „Cea mai nobila preocupare a omului, este omul.”

Ø „Dem Menschen ist ein Mensch noch immer lieber, als ein Engel”-germ. „omului ii este intotdeauna mai drag un om decat un inger” – LESSING, in poemul dramatic „Nathan Inteleptul” (act I, scena 1)

Ø „Der Augenblick ist kostbar, wie das Leben eines Menschen!”- germ. Clipa e pretioasa ca viata unui om.cuvintele marchizului de Posa din piesa „Don Carlos” de FR. SCHILLER act IV, scena 21

Ø „Der Mensch ist frei geschaffen”- germ. „Omul e nascut sa fie liber”

Ø „des actes, non des paroles”-fr. „fapte, nu vorbe” RACINE, „Athalie” act II, scena 7----- vezi latina: ”res, non verba”

Ø „desertaciunea desertaciunilor, toate sunt desertaciune”---lat.:”vanitas vanitatum et omnia vanitas”, ele vin din ebraica: „Haveil havulin hacoil haveil” se incepe Eclesiastul. P. 97

Ø „omul e asemenea desertaciunii, zilele lui sunt ca o umbra care trece” (ps.144,4)p. 97

Ø docendo discitur-lat. Inveti, invatand pe altii.p.103

Ø durante causa, durat effectus---atat timp cat dureaza cauza, dureaza si efectul;

Ø „EN MARIAGE, COMME AILLEURS, CONTENTEMENT PASSE RICHESSE”--- „in casnicie, ca si in altele, multumirea intrece bogatia.”- replica din „Doctorul fara voie” de MOLIERE act II, scena 2

Ø „eripitur persona, manet res”---lat. Omul dispare, opera ramane. LUCRETIU-in poemul sau „De rerum natura”(despre natura lucrurilor) cant.III, vers 57  p.117

Ø errare humanum est--- a gresi este omeneste----completarea „perseverare diabolicum”-a persevera in greseala este diabolic. SENECA, „Controversiae” (IV,3) p. 118

Ø est modus in rebus--- lat. Exista o masura in toate HORATIU, „Satire” cartea I, satira I, versul 106

Ø ”ex aequo” --- lat. „la egalitate”p. 122

Ø excelsior---lat. Mai sus. P.123

Ø ex professo--- lat. Ca un profesor p. 125

Ø ex abrupto---lat. Pe nepregatite p. 126

Ø ex commodo--- comod, pe indelete p. 126

Ø ex libris---din cartile lui p. 126

Ø ex voto---dupa legamant p. 126

Ø „faber est sua quisque fortunae”--- fiecare este fauritorul propriului sau destin; SALUSTIU, „Historia rerum in republica Romana gestarum” cartea I, cap. I P.127

Ø ”FELIX QUI POTUIT RERUM COGNOSCERE CAUSAS” „fericit e acela care a putut cunoaste cauzele lucrurilor” VERGILIU poemul „Georgicele” (II,489)

Ø „fiat iustitia, pereat mundus”--- sa se faca dreptate, de-ar fi sa piara lumea”- MANLIUS ”Loci communes” (Locuri comune), 1563 spune ca aceasta a fost de viza imparatului Ferdinand I, fratele mai mic a lui Carol Quintul, doomneste intre 1558-1564 p. 133

Ø „finis coronat opus!” --- sfarsitul incoroneaza opera- OVIDIU, „Heroides” (II,85) p. 135

Ø „fugit irreparabile tempus”---lat. Timpul zboara fara reintoarcere; VERGILIU, „Georgicele” (III, versul 284) p. 139

Ø „gaudeamus igitur”---sa ne bucuram asadar p. 140

Ø „Grosso modo --- in linii mari

Ø „Heureux ou malheureux, l’homme a besoin d’autrui; il ne vit qu’a s’il ne vit que pour lui”--- fr. „fericit, ori nefericit, omul are nevoie de alt om, caci nu traieste decat pe jumatate cand traieste doar pentru el.”  versurile poetului francez JACQUES DELILLE, 1738-1813, poemul „L’homme des champs” ele pledeaza pt. apropiere intre oameni, pt. altruism. P. 153

Ø „HOMO homini lupus”--- lat. „omul e lup pentru om” poetul latin PLAUT in comedia „Asinaria” (versul 405, act II, scena 4)  SENECA i-a opus principiul umanitar de viata: ”homo res sacra homini” –omul e ceva sfant pt om. P. 157

Ø „homo novus” --- lat. „omul nou” – CICERO „De officiis” (I,39) p. 157

Ø „homo sum et humani nihil a me alienum puto.”---lat. Om sunt si nimic din ce-i omenesc nu mi-e strain” versul 25 din comedia lui TERENTIU, „Heautontimorumenos”(Cel care se pedepseste pe sine insusi-act I, scena I) p. 158

Ø „IURIS PRAECEPTA sunt haec: honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere.”---preceptele dreptului sunt acestea: sa traiesti cinstit, sa nu daunezi altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine” --- maxima de drept roman, expusa de jurisconsultul ULPIAN,  consilierul imparatului ALEXANDRU SEVERUS, in „Pandecte” si in tratatul juridic „Liber singularis regularum” p. 158

Ø „I am not what i am” engl. „ nu sunt ce sunt” --- Spune IAGO in prima scena din OTHELLO, marturisind ca-si serveste stapanul nu din dragoste si datorie, ci numai pt. a-si realiza planurile ascunse. SHAKESPEARE- pt. o pers. care nu este ceea ce pare a fi. P. 161

Ø IBIDEM--- in acelasi loc --- se foloseste la citate spre a arata ca un cuvant sau o fraza se gaseste in pasajul, in capitolul sau in lucrarea de care s-a pomenit mai inaite. De obicei, IBIDEM se scrie prescurtat: IBID, sau numai: IB p. 162

Ø IDEM--- acelasi, de asemenea, tot asa.--- inlatura revenirile obositoare. In carti, manuscrise, liste, in loc de a se repeta ceva se scrie pe scurt: ID; adica, idem, la fel. P. 163

Ø „ignoti nulla cupido”---lat. „Ceea ce nu cunosti, nu starneste dorinta”; ---OVIDIU, „Ars amandi” (Arta iubirii) III,397. versul in intregime suna astfel: „quod latet, ignotum est, ignoti, nulla cupido.”---„ceea ce-i tainuit e necunoscut si ceea ce nu cunosti, nu doresti” p. 163

Ø „Il ne faut point juger des gens sur l’apparence.”---fr. „nu trebuie sa judeci oamenii dupa aparente” – asa incepe fabula: „Taranul de la Dunare” de LA FONTAINE, (cartea XI, fabula 7) p. 166

Ø „Il vivere e un correre alla morte” --- it. „viata e o alergare spre moarte”- versul 54, cantul 33, din „Purgatoriul” lui Dante Alighieri p. 167

Ø „incognito”---lat. „fara sa fie cunoscut” p. 170

Ø „in extenso”---lat. In intregime, pe larg. P. 171

Ø „in extremis”---lat. In ultima clipa; p. 171

Ø „ipso facto”---lat. „prin insusi acest fapt”, „chiar prin aceasta”, „in virtutea faptului insusi” p. 176

Ø „iucundi acti labores”---lat.”lucrarile terminate sunt placute”- CICERO, „De finibus” (II,32,105) p. 176

Ø „iustum et tenacem propositi virum…”---lat. „barbatul-sau omul-drept si hotarat in telurile sale”- e inceputul „Odei III” (3-1) a lui HORATIU p. 177

Ø „la parole est d’argent, mais le silence est d’or”---fr. „vorba e de argint, dar tacerea este de aur”- in aceasta forma, cunoscuta si rasp. Expresia poarta semnatura scriitorului francez RIVAROL. Dar paternitatea adevarata apartine unui vechi autor arab, de la care s-a inspirat probabil si LA FONTAINE care in fabula: „Ursul si amatorul de gradini” sustine ca: „E bine sa vorbesti, dar si mai bine e sa taci.” P.195

Ø „L’Etat c’est moi!” fr. „statul sunt eu!”; rezuma principiul monarhiei absolute, in cadrul careia suveranul socoate statul ca o propritate personala. Apartin regelui LUDOVIC  al XVI-lea al Frantei spuse intr-o zi de aprilie 1665, n-avea atunci nici 20 de ani. P. 204

Ø „L’homme est ne libre”---fr. „omul s-a nascut liber”-asa incepe capitolul I din „Contractul social” a lui JEAN JACQUES ROUSSEAU, care spune in continuare, avand in vedere conditiile social-istorice de atunci: „et partout il est dans les fers” --- „dar pretutindeni este in lanturi” – fraza lui Rousseau a devenit o expresie universala si ideea a fost preluata si prelucrata de numerosi scriitori. Astfel poetul german FRIEDRICH SCHILLER reafirma in poezia „Die Worte des Glaubens” (Cuvintele credintei): „Der Mensch ist frei geschaffen, ist frei,/Und wurd’er in Ketten geborn.”---„Omul e creat sa fie liber, si-i liber,/Chiar de s-ar fi nascut in lanturi.” P. 205

Ø „Libenter homines id, quod volunt, credunt, credunt.” --- lat. „Oamenii cred bucuros ceea ce doresc” IULIU CEZAR. P. 206

Ø „Licht, Liebe, Leben!”---germ. „lumina, dragoste, viata”- epitaful de pe mormantul scriitorului german HERDER. Aceste 3 cuvinte l-au condus in viata, fiind cunoscute ca „deviza celor 3 L”.-indemn la optimism. P. 206

Ø „Licht, mehr Licht!”---germ. „Lumina, mai multa lumina”- ultimele cuvinte ale lui GOETHE, rostite pe patul de moarte, la 22 martie 1832. p. 206

Ø machiavelism-fara morala, fara scrupule, dar ingenioase, dibace, precise.

Ø „Macht geht vor Recht”---germ. „forta merge inaintea dreptului”- adica forta e mai tare decat dreptul. Expresia favorita acancelarului german BISMARCK, care o repeta in toate ocaziile. P. 211

Ø „male parta, male dilabuntur”---lat. „ceea ce prin rau s-a dobandit, rau va sfarsi.” CICERO P.213

Ø „Man lebt nur einmal in der welt” --- germ. „traim numai o data in lume”; GOETHE „Clavigo”(act.I, sc. 1). P. 216

Ø Mathusalem (Facerea V,27)

Ø „Ma vie est un combat”---fr. „viata mea e o lupta” VOLTAIRE in piesa: „Mahomet” (act. II, sc. 4) inaintea lui Voltaire, filosoful latin SENECA, in „Epistola 96” scria: „vivere militare est”---a trai inseamna a lupta”, iar dupa el poetul german GOETHE confirma:”Caci eu am fost om,/Si asta inseamna sa fii luptator.” p. 221

Ø  „mea culpa”-vina mea p.221

Ø „Mehr als das Leben lieb’ich meine Freiheit”---germ.”mai mult decat viata imi iubesc LIBERTATEA.” SCHILLER in piesa: „Fecioara din Orleans” (act. II, sc. 2). P. 224

Ø „Memento, homo, quia pulvis es et in pulverem reverteris”---lat. „aminteste-ti, omule, ca pulbere esti si in pulbere te vei intoarce.” (Facerea III,19) p.224

Ø „Memento mori” --- lat. „adu-ti aminte ca vei muri” p.224

Ø „Men should be, what they seem; or those that be not, would they might seem none.”---engl. „Oamenii ar trebui sa fie ceea ce par; iar cei care nu sunt, n-ar trebui nici sa para.”-SHAKESPEARE, „Othello” (act. III, sc. 3) p. 226

Ø „Mentor”---Mentor, de la care isi trage sorgintea mentorul, a fost numele credinciosului prieten al lui Ulise, care, cand a plecat in legendara lui expeditie, l-a incredintat pe fiul sau Telemah si rolul de a-i fi indrumator in absenta sa. Mentor indeplinindu-si sarcina in mod impecabil, acest nume s-a transformat in renume si apoi in antonomaza care figureaza astazi in toate dictionarele lumii. P. 226-227

Ø „modus vivendi”---fel de a trai p.232

Ø „modus dicendi”---fel de a spune, mod de exprimare. P. 232

Ø „modus facendi”---fel de a face, mod de a lucra p. 232

Ø „more maiorum”---lat. „dupa obiceiul stramosilor”. P233

Ø „Morgen, morgen, nur nicht heute”---germ. „maine, maine, numai astazi nu” poetul CHRISTIAN WEISSE in poezia: „Der Aufschub” – „Amanarea” p.233

Ø „multa paucis”---„mult in putine cuvinte” p. 234

Ø „Multi chemati, putini alesi.”--- Matei XX,16; XXII,14. p.235

Ø „mutatis mutandis”---lat. Schimband ceea ce trebuia schimbat”. P.236

Ø narcis si narcisism-OVIDIU, in „Metamorfozele”(III,346) povesteste in versuri legenda lui Narcis.---Tanarul NARKISSOS din mitologia greaca, deosebit de frumos, era trufas si rece fata de dragostea nimfelor. Una dintre nimfe l-a blestemat „sa iubeasca fara sa fie iubit” si blestemul l-a ajuns. Narcis, privindu-se intr-o fantana, s-a indragostit de propriul lui chip. Cucerit de imaginea pe care nu o putea ajunge a murit de durere. Cand nimfele au venit sa ridice corpul lui Narcis, nu au mai gasit nimic decat o floare care a capatat numele lui. --- omul indragostit de sine insusi. Plutarh sustine ca numele: „narcis”vine de la cuv. grec. „narke”=”amortire”, de unde si termenul de narcoza si narcotic. P.237

Ø „naturalia non sunt turpia”---lat. „lucrurile naturale nu sunt rusinoase” –un principiu al scolii cinice a filosofilor autentici. P.239

Ø „Necessitas non habet legem”---lat. „nevoia nu are lege”, adica „nu asculta de nici o lege”.- maxima din dreptul roman. Mai multe variante la Roma. CICERO, „De officiis” (II,21,74) ”Necessitati parendum est.”-„trebuie sa te pleci nevoii”; alta istoricul CURTIUS RUFUS in „Viata lui Alexandru”(Cartea VII,7,10)”Necessitasante rationem est.”-nevoia e inaintea ratiunii. Alta lasata de PUBLILIUS SYRUS „necessitas dat legem, non ipsa accipit.”-nevoia da legea, dar nu trebuie sa o accepti prin ea insasi.  ENGLEZII: „Necessity knows no low”-nevoia nu cunoaste lege-CROMWELL a folosit aceasta maxima intr-un discurs tinut in Parlament la 12 sept. 1654, pt. a combate nevoile false, nascocite. P. 240

Ø „Ne quid nimis”—lat. „nimic prea mult-TERENTIU,in comedia „Andria” (act.I sc. 1) p. 243

Ø „Ne varietur”-lat. De neschimbat. P. 245

Ø  „nolens, volens!”---lat. „vrand, nevrand.” Teologul si filosoful AUGUSTIN „Retractari” (I, 13,5) p. 249

Ø „not multa, sed multum.”---lat.”nu multe, ci mult!”- deviza retorului roman MARCUS FABIUS QUINTILIANUS, ideea in lucrarea: „De institutione oratoria” (X,1,59)p.251

Ø „non omnia possumus omnes”--- lat. „nu toti putem de toate” – VERGILIU, „Egloga a VIII-a” vers 63, mai precis sfarsitul acestui vers. P. 252

Ø „nu-i nevoie de vorbe, credeti faptele”-„non opus est verbis, credite rebus”-OVIDIU „Fastele (II,734) p. 253

Ø „non scholae, sed vitae discimus”—lat. „nu pentru scoala, ci pentru viata invatam.”-SENECA-CEL-TANAR p. 254

Ø „nosce te ipsum”---lat. „cunoaste-te pe tine insuti” CICERO „Tusculane” (I,22,52) p.254                    

Ø „nuda veritas”---lat. „adevarul gol”- HORATIU „Ode” cartea I, oda 24, versul 7. v.  p.255

Ø „Nullum est iam dictum, quod non sit dictum prius”---lat. „Nu este un cuvant care sa nu fi spus mai inainte.”-TERENTIU, in prologul comediei „Eunuchus” v. p. 256-257

Ø „Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri.”-MIRON COSTIN, „Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace”, cap. XVIII, paragraful 12. v. P. 258

Ø „Nu uita niciodata ca esti om!” poetul grec PHILEMON. V. P. 258

Ø „Ochi au dar nu vor sa vada; urechi, au dar nu vor sa auda.” (Ps. 115,5-6)-se refera la idolii altor neamuri, ciopliti din piatra, lemn, etc. si impotriva carora psalmistul punea punea in garda pe credinciosi, vrand sa-i fereasca pe credinciosi. V. P. 259

Ø „Ochi pentru ochi.”- straveche pedeapsa din legislatia mozaica, inscrisa in cartea „Exodul XXI, 24: „Viata pentru viata, dinte pentru dinte, ochi pentru ochi…” Cunoscuta mai  ales sub numele de „legea talionului” si a fost adopatata de veche legislatie greaca si romana, de Mahomet in „Coran”. P. 260

Ø „O, Gott, das Leben ist doch schon!”---germ. „O, Doamne, viata este totusi frumoasa!”-SCHILLER, „Don Carlos” (Act IV, sc. 21). P.261

Ø „omne ignotum pro magnifico est.”---lat. „tot ce-i necunoscut e socotit minunat.”-TACIT, „Viata lui Agricola”, 30; intelesul: „necunoscutul are farmec”, insa farmecul pe care il poate avea necunoscutul, poate avea o urmare tragica. P. 263

Ø „omne vivum ex vivo”---lat. „orice fiinta vie provine dintr-o fiinta vie.”-formularea medicului englez WILLIAM HARVEY, sec. XVII. P. 263

Ø „omnia mea mecum porto.”---lat. „tot ce-i al meu, port cu mine.”-deviza filosofului BIAS, unul dintre „cei sapte intelepti ai Greciei” –Pliniu relateaza ca BIAS a fost intrebat de concetatenii sai care se grabeau sa paraseasca orasul Priene, amenintat sa fie contopit de ostile persane ale lui Cirus (sec. VI i.e.n.), cum de nu isi ia nimic cu el. atunci a rasp. Calm: „tot ce-i al meu, port cu mine.”, se intelege ca pretuia acumularile, spirituale intelectuale, nu pe cele materiale. p.263

Ø „omnia vincit amor”---lat. „Iubirea invinge totul.” ---VERGILIU, „Egloge”(X, 69). P. 264

Ø „omul este un animal sociabil.”-defineste ARISTOTEL, in „Politica” (I,9) tendinta innascuta a omului de a cauta societatea semenilor sai. Mai intalnim si varianta: „Omul este prin natura sa o fiinta sociabila.”-expresia popularizata prin „Scrisoarea 87” din „Scrisorile  persane”, ale ganditorului francez, Montesquieu. Iar scriitorul rus A. I. HERZEN, in cartea sa „Scrisori din Franta si Italia”, la capitolul „Din nou la Paris”, spune: „…lumea se teme de omul liber, considerand natura lui rea, ihn sensul care este dat acestui cuvant. Dar se uita ca omul, inainte de toate, este un animal sociabil, ca in el exista instinctul vietii sociale.” P. 265

Ø „on n’est jamais si bein servi que soi-meme”---fr. „niciodata nu esti mai bine servit decat de tine insuti.”-replica din comedia: „Brueys et Palaprat” (scena 2), de CHARLES GUILLAUME ETIENNE. E echivalentul unor zicale populare, ca „ce nu-ti faci singur, nu-ti face nimeni.” Sau „Lupul cu slugi, ramane flamand.” P. 265

Ø „os homini sublime dedit.”---lat. „A dat omului chip inaltat”-OVIDIU, „Metamorfoze” (I, 85) v. P. 268

Ø „O tempora! O, mores!”---lat. „O, timpuri! O, moravuri!”-strigatul de protest al lui CICERO, din „Catilinare” (I, 21), unde vestitul orator roman, pe atunci (anul 63 i.e.n.) consul, atacandu-l pe Catilina, se ridica ingrozitor contra complicitatilor care au facut posibila o conjuratie ca aceea pusa la cale de Catilina, impotriva senatului roman. De asemenea, in „Verrine”(cap. XXV, paragr. 59, r.1), referindu-se la lacomia lui Verres care, in calitate de pretor al Siciliei, a despuiat monumentele de podoabele lor pretioase, a furat vase si odoare de aur, si si-a insusit o avere uriasa, Cicero foloseste din nou: „O tempora! O, mores!” – arata gradul de decadere al moravurilor. P. 269-270

Ø „pares cum paribus facillime congregantur.”---lat. „cei ce se aseamana, lesne se aduna.”-CICERO, in „De senectute” (De batranete)-elogiu adus cenzorului Cato cel Batran. Dictonul latin a devenit proverb in numeroase limbi: „Qui s’assemble, se rassemble.”-„spune-mi cu cine te aduni ca sa iti spun cine esti.”p. 273-274

Ø pasarea Phoenix p. 275

Ø „patriae solum omnibuz carum est.”---lat. „pamantul patriei e scump tuturor”-CICERO, in „Catiline” (IV,7) p. 277

Ø „perpetuum mobile”-lat. „neincetat in miscare” p.281

Ø „persona grata” („non grata”)-lat. „persoana dorita”, „nedorita” p. 281

Ø „primum vivere, deinde philosophari”-lat. „mai intai sa traim, apoi sa filosofam!” p. 287

Ø „qualis vir, talis oratio!”-lat. „asa om, asa vorba”-firea omului se cunoaste dupa continutul vorbelor si dupa modul de exprimare; - ce spune si cum spune. P. 291

Ø „quid deceat, quid non.”-lat. „ce se cuvine si ce nu!”-HORATIU, „Arta poetica” (versul 308) p. 294

Ø „qui scribit, bis legit”-lat. „cine scrie, citeste de doua ori.” P. 296

Ø „qui tacet, consentire videtur.”-lat. „cine tace pare a consimti”-deviza papei BONIFACIU VIII, 1220-1303, mentionata in „Decretele” (Hotarari papale, cartea VI-a a dreptului canonic. ) p. 297

Ø „Quod erat demonstrandum”-lat. „ ceea ce era de demonstrat.”-formula cu care isi incheia demonstratiile matematicianul grec EUCLID, sec III, i.e.n. p. 297

Ø „quod scripsi, scripsi”-lat. „ce-am scris, am scris!”- IOAN XIX, 22) p. 297

Ø „quod tibi fieri non vis, alteri non feceris.”-lat.„ceea ce nu vrei sa ti se faca tie, sa nu faci nici tu altuia.”- maxima imparatului roman ALEXANDRU SEVER, (222-235)- noi spunem: „ce tie nu-ti place, altuia nu-i face” p. 298

Ø „quot capita, tot sensus.” Lat. „cate capete, atatea judecati.” P. 298

Ø „quot homines, tot sententiae”-lat. „cati oameni, atatea pareri.”-TERENTIU, „Formio”, (act. II, sc. 4) p. 298

Ø „res, non verba”-lat. „fapte, nu vorbe”-deviza generalului LAZARE HACHE, variantele franceze: „des actes et non de paroles” sau „pas des paroles, des actes”-nu vorbe, ci fapte p. 303

Ø „res severa est verum gaudium” - lat. „adevarata bucurie e un lucru serios.” SENECA, in „Epistole” (a XXIII-a, catre Lucilius, intitulata: „Filosofia, izvor de veritabile bucurii” p. 303

Ø „salus populi suprema lex esto”-lat. „salvarea poporului sa fie legea suprema”-maxima de drept public la Roma, a devenit expresie in sensul ca interesele poporului trebuie sa aiba intaietate fata de cele particulare. P. 311-312

Ø „scientia nihil aliud est quam veritas imago.”-lat. „stiinta nu-i altceva decat imaginea adevarului, a rialitatii”-FRANCIS BACON, „Novum organum”(1620) p. 313

Ø „seris venit usus ab annis”-lat. „intelepciunea vine o data cu anii”-OVIDIU, „Metamorfoze” (VI,2) v. P. 316-317

Ø „sic”-lat. „asa, intocmai”-se pune de obicei in paranteza, in mijlocul sau la sfarsitul unui citat, dupa o anumita fraza sau expresie, spre a arata ca reproducerea este strict textuala, cu toate particularitatile sau chiar cu greselile din original p. 318

Ø „si Dieu n’existait pas, il faudrait l’inventer”---fr. ”daca Dumnezeu n-ar exista, ar trebui inventat.” – VOLTAIRE, versul face parte din „Epistola catre autorul cartii” „Cei trei impostori”, 1768, al carei autor era anonim. P. 319-320

Ø „sine qua non”-lat. „fara de care nu se poate” p. 321

Ø „sine amicitia vitam esse nullam” –lat. „fara prietenie nu exista viata”-CICERO, in scrisoare „Catre Laelius” (XXIII,86) .p.321

Ø „sine die”-lat. „fara zi stabilita, fara un termen precis” p. 321

Ø „si vis amari, ama!”-lat. „daca vrei sa fii iubit, iubeste.”- SENECA, „Epistola” IX,6-numai sufletele iubitoare pot inspira iubirea ( veziTUDOR VIANU-„DICTIONAR DE MAXIME”, sau, nu poti cere dragoste de la cei pe care tu insuti nu-i iubesti. P.322

Ø „statu-quo”-stare actuala  p.326

Ø „sub lege libertas”-lat. „libertate sub lege”-aforism latin care exprima ca libertatea trebuie sa se manifeste in cadrul ingaduit de lege, adica: libertate, dar in egalitate. P. 327

Ø „sui generis”-lat. „propriu, unic in felul sau” p. 327

Ø „suo tempore”-lat. „la timpul sau” p. 328

Ø „tale quale”-lat. „asa cum e”, neschimbat, nealterat. P. 330

Ø „te hominem esse memento!”-lat. „adu-ti aminte ca esti om.” P. 331

Ø „tempora mutantum, et nos mutamur cum illis!”-lat. „se schimba vremurile si noi o data cu ele.”-LOTHAR I, rege al Italiei si imparat al imperiului Carolingian (sec. IX). P. 332

Ø „ut sementem feceris, ita metes”-lat. „Cum vei semana, asa vei culege”-CICERO, „De oratore” (II,65,361). p.350

Ø „verba volant, scripta manent”-lat. „vorba zboara, scrisul ramane.” P. 353

Ø „vita brevis”-lat.”viata este scurta p. 356

Ø „vivere militare est” – lat. „ a trai inseamna a lupta” – SENECA, „Scrisori” (96) p. 357

Ø „Vox populi, vox Dei”-lat. „vocea poporului, vocea lui Dumnezeu” p.359

Ø „Worte sind der Seele Bild.”-germ. „Cuvintele sunt imaginea sufletului.” – GOETHE, „Inscriptii”, (nr. 98) – un proverb francez :”les yeux sont le miroir de l’ame”-„ochii sunt oglinda sufletului” p. 363

Ø „Zwischen uns sei Wahrheit!” – germ. „Intre noi sa fie adevarul!”-GOETHE, „Ifigenia in Taurida” (act.III, sc.1) – pledoarie pentru adevar. P. 366